Mersul în piţărăi sau colindeţi, cum se spune în unele zone ale judeţului Gorj, este o tradiţie veche, care se păstrează încă în aproape toate satele județului. Piţărăii au loc în dimineața de 24 decembrie sau în seara de Ajunul Crăciunului (tot 24 decembrie n.red.), tot atunci când copiii și tinerii merg cu Steaua, vestind şi zorii anului nou care se apropie. În comuna Padeș, obiceiurile din strămoși sunt păstrate cu sfințenie, mai ales că de ani de zile aici există Ansamblul Roua, reprezentativ pentru județul Gorj, de care se ocupă Carmen Sarcină, meșter popular și angajată a Școlii Populare de Artă, secția externă Padeș. Păstrarea tradițiilor a devenit un țel al vieții sale. Obiceiurile de iarnă sunt cele mai bogate tradiţii de peste an, iar aici la Cloșani,-Padeș, oamenii îşi pun măşti pe faţă şi mimează tot felul de ritualuri din viaţa lor de zi cu zi.

Sărbătoarea Crăciunului este una dintre cele mai frumoase, vestind nașterea Mântuitorului Hristos și fiind despre bucurie! Tot în această perioadă, în foarte multe dintre satele județului Gorj se păstrează multe tradiții ancestrale respectate și transmise din generație în generație. Adulții de astăzi le povestesc fiilor și fiicelor lor despre mersul în colindeți, și, din fericire acest obicei încă se păstrează. În ziua de Ajun, pe 24 decembrie, în mai toate satele Gorjului, există obiceiul umblatului în piţărăi sau colindeţi. În unele părți ale Gorjului colindeții se dau dis de dimineață, în altele după ce se lasă seara. La Negomir, de exemplu, toţi gospodarii ies la poartă cu un coş plin de colaci, mere sau eugenii etc pentru a le împărţi celor plecaţi în piţărăi. Tinerii şi copiii se strâng în capul satului şi apoi trec din poartă în poartă pentru a primi ce împart sătenii.

În alte sate, plecatul în colindeţi are loc în dimineaţa de Ajun. Pentru că afară este frig, gospodarii le dau tinerilor ieşiţi în piţărăi şi câte un pahar de ţuică fiartă. De asemenea, din poartă în poartă, gospodarii aprind focuri: "Este un obicei foarte-foarte vechi, dar care se păstrează. În seara de Ajun, cam pe la ora 18:00, în capul satului se strâng cetele de tineri plecaţi în colindeţi. Pe la noi merg în colindeţi şi oamenii bătrâni, acum este mai săracă lumea. Fiecare gospodar iese la poartă cu un coş cu colaci sau biscuiţi, eugenii, ce are, şi le împarte colindeţilor. Mai ales copiilor le place obiceiul. Ne bucurăm că nu se pierde odată cu trecerea anilor! În trecut, pe vremea când trăia mama mea şi era tânără, cocea colindeţii în cuptor. Acum prea puţine femei îi mai fac în casă, majoritatea cumpărăm colaci din comerţ sau eugenii", a spus Camelia Urdăreanu-Floroiu din satul Artanu al comunei Negomir.

Obiceiul umblatului în pițărăi în Gorjul secolului trecut

În volumul „Credințe, datini și obiceiuri din Gorj”, Al. Doru Șerban vorbește despre obiceiul colindeților din satele Gojului secolului trecut. În acele timpuri, colindeții (cei care plecau în colindeți sau pițărăi n.red), aveau la gât straițe sau săcuie tradiționale și în mâini colinde, bucăți de lemn de alun trecute prin foc și frumos împodobite. Aceștia primeau colaci, mere, nuci, gutui etc. Se strigau diverse urări elor ieșiți la porți să împartă colindeții. Gospodinele aruncau peste cetele de colindeți grâu, porumb pentru a avea recolte bogate. „La Novaci, colindatul pornea de la cel mai gospodar sătean. La Glogova, aprinderea focurilor în vatră sau la hotarul satului intra în atribuția colindeților, care plecau la colindat pe la apusul soarelui cu torțe din crengi de cireș. La Runcu, după ce vătaful ura la prima casă, arunca peste casă boabe de grâu, porumb, fasole și striga: Grâul cât casa, Pâinea cât masa! (...)”, scris Al. Doru Șerban în volumul mai sus amintit.

Pițărării mascați din Cloșani, Padeș

Satul Cloșani din comuna Padeș este vestit în toată România și nu numai pentru obiceiul unic practicat de oamenii de aici în perioada sărbătorilor de iarnă. Tinerii din Cloșani-Padeș merg, pe 24 decembrie, la colindat cu măști pe față. De transmiterea peste timp și de păstrarea acestui obicei se ocupă Ansamblul Roua, coordonat de maestrul popular Carmen Felicia Sarcină. Măștile celor care merg în pițărăi sunt confecționate de Carmen Sarcină și elevii săi! Obiceiurile de iarnă sunt cele mai bogate tradiţii de peste an, iar aici la Cloșani,-Padeș, oamenii îşi pun măşti pe faţă şi mimează tot felul de ritualuri din viaţa lor de zi cu zi. „Avem două feluri de măști, de moși și de babe, se perpetuează astfel oarecum ideea de cuplu care la țară întotdeauna a fost mai bine definită. Moșul se îmbracă în costum popular bărbătesc, poartă un cojoc din piele de oaie și acea mască din piele de oaie împodobită cu ciucuri, ațe colorate și este vopsită. Costumul de babă pe care îl poartă tot băieții este format din costumul popular de femeie, acea maramă din borangic, iar masca e din pânză. Masca și-o face fiecare acasă”, spune Carmen Sarcină. 

Galerie foto