Cetatea Sucidava din Corabia, spaţiu cu o istorie de peste cinci milenii, păstrează şi astăzi urme ale locuirii umane încă din perioada neolitică. Cetatea Sucidava a fost introdusă în circuitul turistic după ce Primăria Corabia a reamenajat obiectivul istoric printr-un proiect cu finanțare europeană. Este singura cetate romană din zona Olteniei, iar atracția edificiului este fântâna secretă, aflată la o adâncime de 26 de metri față de platoul cetății, la care se poate ajunge printr-o galerie săpată pe vremea romanilor. Istoricii spun că fântâna este unică în Europa. 

Situat în cartierul Celei al oraşului Corabia, Complexul arheologic Sucidava este uşor accesibil; aici găsești ruine ale fostului castru roman, din perioada bizantină, dar şi din perioada medievală. Punctul de atracţie al cetăţii este fântâna secretă, o construcţie din perioada romană, ce coboară în plan înclinat în subteran 18 metri, pe un coridor lung de 26 de metri, la capătul căruia este o scobitură cu apă limpede şi bună de băut. Din izvorul din care îşi astâmpărau setea în vechime locuitorii cetăţii pe timpul asediilor, beau astăzi mai ales tinerele mirese, convinse că îşi asigură în acest fel iubire în viaţa de cuplu. Fântâna captează, de la o adâncime de 18 metri, un izvor aflat la poalele cetăţii Sucidava, la 14 metri în exterior de zidul de apărare. Aceasta se compune din puţul propriu-zis şi coridorul de acces, lung de 26 de metri, ce coboară în pantă până la izvor, scrie Agerpres.
Monumentul a fost construit odată cu refacerea fortificaţiei, în secolul al VI-lea d. H., de împăratul Iustinian, şi a rămas în funcţiune până la abandonarea cetăţii, un secol mai târziu. Ea a fost descoperită în anul 1958 şi restaurată în anul 1968. Este singura fântână monumentală de acest tip din Europa de Sud-Est din perioada romano-bizantină. Fântâna a fost creată cu scopul de a permite aprovizionarea cu apă în timpul asediilor fără a fi necesar ca locuitorii să iasă din cetate.
Vizitatorii cetăţii se opresc totdeauna şi la ruinele sediului comandamentului cetăţii, descrisă pe un panou explicativ din apropiere drept "clădirea cu Hypocaust", construcţia stârnind interesul datorită sistemului de încălzire prin pardoseală cu care a fost prevăzută. 
Sucidava a apărut ca un important centru economic şi militar al tribului geto-dacic "Sucii", numele său însemnând Cetatea Sucilor. În urma cuceririi Daciei de către romani, pe teritoriul actualei localităţi Celei s-a ridicat un castru roman care a contribuit la dezvoltarea oraşului civil roman Sucidava.
În timpul împăratului roman Aurelian (270-275) a fost zidită prima cetate de apărare, iar împăratul Constantin cel Mare (306-337) a rezidit această fortăreaţă, a construit un pod de piatră peste Dunăre, cel mai lung din acea perioadă, şi a restaurat drumul roman din Câmpia română. La Sucidava, stăpânirea romană s-a menţinut fără întrerupere până la sfârşitul secolului al VI-lea. Din secolul următor, aria cetăţii a fost locuită de o populaţie românească. În secolele XIV-XVI, pe o parte a ei a fost construită o fortificaţie medievală. De exemplu, cercetările arheologice efectuate în 2013 au făcut posibilă descoperirea unor fragmente de oase de la două schelete din secolele al XIII-lea şi al XIV-lea, când cetatea a fost refăcută în partea de est, ca un sistem defensiv împotriva Imperiului Otoman. Ele constituie dovezi despre existenţa în acel loc a unui cimitir medieval.

Cetatea  romană Sucidava a fost restaurată după ce autoritățile locale au accesat fonduri europene și au introdus monumentul istoric în circuitul turistic. Finanțarea europeană pentru proiectul „Reabilitarea monumentului istoric cetatea Sucidava în orașul Corabia, județul Olt, și introducerea acesteia în circuitul turistic“ a fost de 10,2 milioane de lei, conform pancartei afișate în apropierea obiectivului turistic. Perioada de implementare a fost între 9 octombrie 2013 și 1 noiembrie 2016. Banii europeni au ajutat să fie pusă în valoare cetatea! 

Sursa: Agerpres

Galerie foto