Fondat în "oraşul trandafirilor", cum era cunoscut în epocă Turnu Severin, de către profesorul şi arheologul Alexandru Bărcăcilă, Muzeul "Regiunii Porţile de Fier" avea să devină o destinaţie turistică extrem de atractivă, scrie Agerpres.

Prima expoziţie cu materiale arheologice scoase la lumină din incinta Castrului roman Drobeta, situat nu departe de ruinele piciorului Podului lui Apolodor (103-105), a fost organizată la 12 mai 1912 într-o aripă a Liceului "Traian".  Odată cu înmulţirea inventarului de piese de patrimoniu, unele descoperite în diferite şantiere arheologice din zonele riverane Dunării, altele achiziţionate, muzeul s-a mutat în sala I.C. Frimu a Palatului Cultural "Teodor Costescu", unde va rămâne până în anul 1972, când s-a transferat definitiv în clădirea de azi. "Cea mai senzaţională piesă aflată în colecţiile muzeului este scheletul celui mai vechi Homo Sapiens din Europa descoperit la Schela Cladovei, cea mai veche aşezare umană de pe continent, azi cartier al municipiului Drobeta Turnu Severin, dezvoltată între anii 8.000-5.500 î.Hr.", ascrie Agerpres. 

În acest sit arheologic unic în lume au fost descoperite ruinele unui atelier de produs mărgele din malachite şi de o parte din uneltele din silex utilizate la fabricarea acestor podoabe, ale unui altar de cult şi a peste 65 de morminte datând din perioada 7.300-6.300 î.Hr. În urma studierii acestor relicve, profesorul Vasile Boroneanţ a tras concluzia în 1960 că o parte din aceste vestigii arheologice, unele conservate la Muzeul "Regiunii Porţile de Fier", sunt o adevărată comoară pentru patrimoniul istoric naţional şi internaţional. Datarea cu carbon radioactiv a aşezării Schela Cladovei confirmă vârsta de circa 8.750 de ani.

Unicitatea Muzeului "Regiunii Porţilor de Fier" este dată și de uneltele din silex colectate din peştera lui Climente şi Cuina Turcului, săpăligi din corn de cerb utilizate în agricultură, săgeţi din os şi dinţi de animale, vase unicat pentru serviciul religios şi păstrarea hranei. O atracţie deosebită o reprezintă urnele, statuetele şi podoabele specific culturii Gârla Mare, ornate cu motive spiralice şi incizate, ceramica respectivă rivalizând cu cea cucuteniană.

Tot în această sală este expus, în copie, fiindcă originalul se află la Muzeul Naţional de Istorie Bucureşti, marele tezaur de la Hinova (sec. XII î.Hr.), descoperit de fostul director al muzeului, Mişu Davidescu, în greutate de aproximativ 5 kilograme de aur de puritate 980‰ (24 de carate), compus din podoabe pentru frunte (diadema), pentru păr (inele de buclă), pentru gât (coliere din elemente romboidale, sferoidale, clopoţei, cercei, gheruţe) şi mâini (brăţările) şi un manşon cu butoni în greutate de 580 grame.

În sala III este continuată istoria daco-romană, aici aflându-se scene de luptă de pe Columna lui Traian de la Roma, o hartă cu drumul săpat în stâncă de romani în Clisura Dunării, Tabula Traiană şi cu şenalul navigabil amenajat printre stânci, în Cazane, pentru a permite trecerea corăbiilor cu militari romani. "Sala V este destinată zeităţilor. Întâlnim aici statuete sculptate în piatră şi marmură, turnate în bronz, acestea corespunzând întregului panteon deistic roman, realizate în ateliere locale ale provinciei nord-dunărene. O parte dintre acestea au fost aduse de coloniştii din provinciile orientale ale Imperiului Roman, printre ele: Isis, Osiris, Serapis, Apis şi Mithras şi Cybele. De un loc aparte se bucură aici reprezentările cultului Cavalerilor danubieni sau Cavalerului trac", mai scrie Agerpres. Acvariul şi exponatele din etnografia, fauna şi flora regiunii Porţilor de Fier sunt ţinte la fel de căutate de vizitatorii şi cercetătorii care ajung la Drobeta Turnu Severin şi vor să se întoarcă în timp, în lumile păstrate de memoria istoriei.

Sursa: Agerpres

Galerie foto