Gorjul, cu potențialul său turistic imens, concurează cu județele țării care au vechi tradiții turistice! Avem aici locuri unice pe continentul European, obiective turistice și de patrimoniu national apreciate de români și străini deopotrivă! Cele mai multe și cele mai vizitate obiective naturale sunt cele din zona carstică, subcarpatică: peșteri, canioane, chei etc, fiecare având renumele său! Pe o lungime de 12 km, de la Cernădie la Polovragi, se află o zonă calcaroasă cu o lățime de până 1,5 km și un abrupt de până la 300m, străpunsă de râurile Olteț și Galben care au săpat chei –văi înguste, lipite de alibi cu versanți înalți-unice în Europa! Canionul Cheile Oltețului este vizitat anual de mii de turiști.

Rezervaţia naturală botanică şi mixtă Cheile Olteţului situată în comuna Polovragi, judeţul Gorj este declarată arie protejată prin Legea nr. 5 /2000, având o suprafaţă de 150 ha. Între Valea Galbenului la vest şi Valea Olteţului la est, în sudul Munţilor Parâng şi a Munţilor Căpăţânii, pe aproape 12 km lungime se dezvoltă o bandă de calcare jurasice lată de 1-1,5 km, potrivit volumului ''Peşteri din România'' (1976). Cheile și peșterile din această zonă a județului formează o importantă zonă turistică! Accesul la Cheile Oltețului se poate face din mai multe direcţii: de la Târgu Jiu, prin Bumbeşti-Jiu-Novaci-Baia de Fier-Polovragi; de la Filiaşi, prin Târgu-Cărbuneşti - Baia de Fier-Polovragi; din Râmnicu-Vâlcea prin Horezu la Polovragi. Renumele zonei este datorat în egală măsură Cheilor Olteţului şi Peşterii Polovragi, precum şi Cheilor Galbenului şi Peşterii Muierii de la Baia de Fier, spune Gabriel Dan Chiriac, fondatorul Clubului Montan White Wolf din Baia de Fier. Râul Olteţ  a săpat de-a lungul mileniilor în calcarul Munţilor Parâng şi Căpăţânii minunate chei şi numeroase formaţiuni carstice, unele dintre cele mai importante monumente ale naturii din nordul Olteniei. 

Cheile Olteţului s-au format în calcare jurasice şi se desfăşoară pe o lungime de 3,5 km, fiind cu adevărat spectaculoase în amonte de peştera Polovragi, unde lăţimea între pereţii de stâncă ce ajung şi depăşesc pe alocuri 300 de metri, nu este mai mare de 50 de metri. G.D. Chiriac spune că lăţimea deosebit de mică între pereţii de stâncă, precum şi înălţimea mare a versanţilor demonstrează că ele sunt rezultatul unui fenomen de adâncire rapidă a Olteţului sub influenţa unei coborâri intense a nivelului de bază local. Pe întreaga suprafaţă a rezervaţiei naturale s-au dezvoltat rarităţi floristice, precum şi circa 400 de specii de plante, unele cu caracter unicat, şi faunistice. De asemenea, în bazinul văii Olteţului există peste 45 de peşteri, potrivit aceluiaşi volum, dintre care cu dimensiuni mari sunt: Peştera cu Şalitru sau Peştera cu Oase (799 m), Peştera Focul Viu (390 m), Peştera Haiducilor (245 m), Peştera Albă (216 m), Peştera din Diaclază (206 m) ş.a.
Potenţialul turistic natural este dat în primul rând de frumusețea peisajului și de abruptul de la contactul muntelui cu depresiunea. Cheile Oltețului rivalizează cu vestitele Chei ale Bicazului. „Paralelismul calcarelor permite, in cantitatea redusa de lumina, urmarirea mai multor niveluri de eroziune, in lungimea carora pot fi observate numeroase guri de pestera, in cea mai mare parte inaccesibile. Crearea ariei naturale are ca scop protectia si conservarea unor habitate si specii naturale – unele cu caracter de unicat – importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Rezervatia include ambii versanti ai sectorului de chei ale raului Oltet din nordul satului Polovragi”, a spus Gabriel Dan Chiriac de la Clubul White Wolf.  

Una dintre cele mai cunoscute peșteri din România

Peştera Polovragi este săpată în versantul stâng al Cheilor Olteţului, la altitudinea de 670 m, la circa 200 m distanţă de intrare în chei. Ca urmare a explorărilor începute de cercul de speologie ''Focul Viu'' din Bucureşti în 1974, se cunoaşte faptul că peştera însumează peste 9.000 de metri lungime, potrivit volumului ''Peşteri din România'' (1976). Peştera este deschisă publicului doar parţial, respectiv pe o lungime de 800 de metri, nefiind complet cercetată. Pestera Polovragi a fost cunoscută de mult timp, fiind descrisă de Alexandru Vlahuţă în “România Pitorească” unde, “stropii ce se preling si picura si azi din steiurile aceste” ar fi lacrimile zeului Zamolxe care deplânge soarta dacilor. 

Destinații pentru iubitorii sporturilor de aventură

Sporturile de aventură care fac deliciul iubitorilor de adrenalină sunt alpinismul şi escalada, care se pot practica pe multitudinea de trasee amenajate în poligoanele din Cheile Olteţului, Cheile Galbenului şi Cheile Sohodolului. Aici traseele de alpinism au până la 10-12 lungimi de coardă şi grad de dificultate maxim 5 B şi trasee de escaladă de până la gradul 8. „'Potenţialul zonei este însă imens, există foarte multe zone care permit amenajarea de noi trasee, atât pentru sportul de agrement, cât şi pentru cel de performanţă. Se face iniţierea în tainele alpinismului şi escaladei, dar turiștii pot învăţa să coboare în rapel sau pe tiroliană de până la 200 de metri lungime. Mountain-bike-ul, off-road-ul şi enduro sunt activităţi care aici au găsit condiţii excepţionale de desfăşurare, plaiurile lungi către zona alpină înaltă, bogata reţea de drumuri forestiere şi cărări montane”, a declarat Sabin Cornoiu, șeful Salvamont Gorj.

Pasionaţii de aventură din toată ţara şi nu numai pot să-şi potolească setea de adrenalină în munţii Gorjului, care deţin un potenţial turistic deosebit, printre cele mai complete şi diversificate din România, punând la dispoziţia celor interesaţi zeci de activităţi turistic-sportive de vară!

Galerie foto