„Rușinea satului” și diagnosticul oncologic, o povară suplimentară pentru pacienți. Sfatul specialistului
Cancerul reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale vieții, însă pentru mulți pacienți lupta cu boala este dublată de stigmatul social. În special în comunitățile mici, unde „ce spune lumea” are o greutate mai mare decât sănătatea proprie, un diagnostic oncologic poate deveni o povară fizică, emoțională și social, explică psiho-oncologul craiovean, Ramona Schenker.
În multe comunități rurale și nu numai, cancerul este asociat cu suferința extremă și, din păcate, cu prejudecăți adânc înrădăcinate.
„Printre principalele cauze ale stigmatului se numără: lipsa de informații-mulți oameni continuă să vadă cancerul ca pe o sentință inevitabilă, fără a înțelege că tratamentele moderne pot salva vieți; Frica de judecată-prejudecăți precum „boala este cauzată de un păcat” sau ideea că pacientul „a făcut ceva greșit” continuă să fie larg răspândite; mentalități tradiționale-în unele comunități, boala este văzută ca un semn de slăbiciune sau chiar ca un blestem, ceea ce accentuează izolarea persoanei bolnave”, explică Ramona Schenker, psiho-oncolog în cadrul Centrului de Oncologie Sfântul Nectarie din Craiova.
Impactul stigmatului asupra pacientului oncologic
Pentru cei diagnosticați cu cancer, stigmatul social poate avea consecințe grave asupra stării lor de sănătate și a procesului de vindecare:
Izolare și rușine: pacienții evită să discute despre boală sau să ceară ajutor, de teama de a fi judecați sau marginalizați.
Întârzierea tratamentului: frica de „gura satului” îi poate face pe oameni să evite medicii sau să refuze investigațiile necesare.
Stres emoțional suplimentar: sentimentele de rușine și stigmatizarea contribuie la creșterea anxietății, ceea ce poate afecta negativ procesul de vindecare.
Cum putem schimba mentalitatea colectivă
Pentru a combate această povară suplimentară, este esențial să promovăm schimbări la nivel de comunitate, explică psiho-oncologul craiovean.
În primul rând, spune aceasta, este nevoie de educație și informare, de normalizarea diagnosticului oncologic, de sprijin din partea comunității și chiar de terapie și suport emotional.
„Organizarea de seminarii, campanii de informare și grupuri de suport ajută la clarificarea miturilor legate de cancer. Totodată, este vital să înțelegem că boala nu discriminează și poate afecta pe oricine, indiferent de vârstă sau stil de viață. Familia, prietenii și vecinii trebuie să fie un sprijin moral pentru pacient, în loc să-l judece sau să-l izoleze. De asemenea, psihologii specializați pot ajuta pacienții să gestioneze stresul și să-și recâștige încrederea în sine”, completează psiho-oncologul.
Un mesaj pentru cei afectați
„Cancerul nu este o rușine! Este o încercare care poate fi depășită cu ajutorul tratamentului, al familiei și al unei comunități informate. Nu lăsa prejudecățile să te oprească să lupți pentru sănătatea ta!”, conchide Ramona Schenker.