Maria Stoichin din Peștișani, unul dintre meșterii promovați în proiectul „MEMORIA INSTRUMENT ESENȚIAL”
Echipa de proiect MEMORIA INSTRUMENT ESENȚIAL se întoarce la Peștișani, duminică, și la Căminul Cultural Brădiceni la ora prânzului va prezenta întregul proiect dedicat meșterilor populari de înaltă valoare de la noi din țară. Maria Stoichin sau tanti Maria, cum o cunosc toți cei din comuna lui Brâncuși, este unul dintre acești vajnici păstrători ai autenticității care au fost vizitați în cadrul proiectului în această vară.
În vara acestui an au fost filmate 40 de mărturii și demonstrații ale meșterilor și artiștilor populari din mai multe zone etnografice ale României. Proiectul și-a propus să ridice nivelul de conștientizare al publicului român, cu precădere cel tânăr, asupra valorii și însemnătății patrimoniului cultural imaterial, să încurajeze cât mai multe persoane să descopere și să aprecieze patrimoniul cultural imaterial român integrat în marea cultură europeană, pentru a se consolida sentimentul de apartenență la un spațiu european comun, folosind instrumente digitale, preferate de noua generație, care este mai puțin expusă la acest tip de informație.
La 12 ani, Maria Stoichin a început să țeasă covoare și a învățat meșteșugul de la mama sa și de la femeile din sat, căci în acei ani, șezătorile erau locul unde tinerele fete preluau ștafeta în tot ceea ce înseamnă arta tradițională. Acum, tanti Maria lucrează produse artizanale-ii, covoare, costume populare doar pentru familie. „De când eram copil, eu am cântat. M-am gândit că dacă eu cânt, îmi trebuie și costumul, și trebuia să am costum. Mămica a umblat toată viața îmbrăcată în costumul popular. Iubesc să mă îmbrac în costum popular. În tinerețe a trebuit să am grijă să aibă copii, ce le trebuie, am renunțat la multe, nu aveam atâtea costume. Dar acum, asta e slăbiciunea mea. Le-am spus la fete, la biserică, “dacă vă place de mine îmbrăcată, așa îmbrăcați-vă și voi”. Și, ușor, ușor, am început să văd în sat și fete tinere că poartă costumul popular. Când mă îmbrac în costum popular, altfel mă salută oamenii pe stradă. Îi văd cum, dintr-odată, li se luminează fața și zâmbesc. Asta înseamnă că se simt bine când mă văd și atunci am și eu o mulțumire sufletească. Pentru mine e ca și cum aș face o faptă bună pentru acel om. Costumul popular poate schimba starea de spirit și a cui îl poartă, și a cui îl vede", ne-a povestit Maria Stoichin din comuna Peștișani, județul Gorj, în timpul filmărilor din cadrul proiectului de promovare a patrimoniului cultural imaterial MEMORIA INSTRUMENT ESENTIAL -scrie Agerpres.ro
Tanti Maria are o colecție impresionantă de costume populare. În total, are acum peste 25 de costume populare tradiționale, fără a le pune la număr pe cele dăruite fiicelor sau nepoatelor. Unele dintre costume au peste 100 de ani, cel mai vechi fiind de la mama sa. „Mare iubitoare a portului popular tradițional, Maria Stoichin a reușit să adune o impresionantă colecție de costume populare (...) Aceasta poartă costumul popular la orice ocazie importantă. Dacă vorbim de slujba de duminică de la biserică, sau nunta de aur aniversată anul trecut de familia Stoichin sau un eveniment cultural al comunei, tanti Maria îl onorează îmbrăcată așa cum se cuvine, etalând pe rând frumusețea costumelor ce le-a colecționat, peste 30 la număr în acest moment. Îmbrăcată în costum popular a mers de acasă din Peștișani, de la Casa Muzeu Constantin Brâncuși până la poalele Sfinxului din Bucegi“, se arata într-o postare de pe pagina de Facebook Discover Pestișani.
Grație proiectului MEMORIA INSTRUMENT ESENȚIAL, tant Maria va rămâne în memoria colectivă. Proiectul susține promovarea patrimoniului cultural imaterial, poate crea noi instrumente de cercetare și conservare a acestui patrimoniu, dar și o bază de date relevantă pentru viitorii cercetători din domeniile etnografie, folclor, antropologie, sociologie, la care vor avea liber acces toți cei interesați. Aceasta este o inițiativă de digitalizare și de promovare a patrimoniului cultural imaterial, proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Mai multe detalii pe https://www.agerpres.ro/