O adevărată bijuterie arhitectonică și de artă bisericească a regiunii Olteniei este Mănăstirea Topolnița din județul Mehedinți, obiectiv care nu ar trebui să lipsească din lista locurilor de vizitat din țara noastră, alături de multe altele. Ansamblul mănăstiresc de la Topolnița cuprinde: Biserica veche cu hramul "Tăierea Capului Sfîntului Ioan Botezătorul", Turnul clopotniţă, Incinta mănăstirii, Stăreţia, Chiliile și Biserica din lemn cu hramul "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena"-strămutată din Gorj.

Oltenia este o regiune cu oameni primitori, peisaje pe care nu le uiți ușor și obiective turistice multiple, care merită vizitate rând pe rând. Pe lista destinațiilor turistice din județele Olteniei ar trebui să treceți și Mănăstirea Topolnița din Mehedinți. Așezată într-un loc peste care plutește duhul lui Dumnezeu, pare ascunsă după dealuri, căci nu ajungi imediat la ea. Mănăstirea Topolnița este situate la aproximativ 20 km de municipiul Drobeta Turnu-Severin și noi am ajuns aici abătându-ne de la șoseaua principal care leagă Gorjul de județul Mehedinți. Ne îndreptam spre casă, când am zărit un indicator ce ne anunța despre existența unui lăcaș de cult. De la principal și până la așezământul mănăstiresc am parcurs câțiva km, la un moment dat gândidu-ne că am greșit drumul. Valea în care a fost ridicată Mănăstirea Topolnița este de o frumusețe aparte. În luna mai, când salcâmii umplu aerul cu mireasma florilor și încântă ochiul privitorului, vizita la mănăstire a fost un adevărat dar!

Remediu pentru suflet

Te înconjoară un peisaj de un verde viu, pomi fructiferi ce promit un rod bun, grădina mănăstirii prin care „zburdă” nestingheriți trei struți, coame de dealuri împădurite cu salcâmi albi. Este liniște! Exact ce îți trebuie după o zi agitată în oraș sau la locul de muncă sau după o săptămână în care ai avut de îndeplinit diverse sarcini. În ziua în care am ajuns la Topolnița nu erau mulți turiști la mănăstire. Zidul de piatră cu firide în care au fost amplasate cruci vechi de sute de ani străjuiește drumul care urcă spre poarta de intrare în lăcaș. Pe partea stângă se zărește biserica paraclis, care datează de la 1832. Este din lemn și a fost adusă la Topolnița din comuna Bălești a județului Gorj. „Biserica din lemn a fost ctitorită în anul 1832 în satul Spineni, comuna Băleşti, judeţul Gorj, în cinstea Sfântului Ioan Botezătorul. Deşi reparată în anii 1841,1901 şi 1956 această biserică a fost închisă cultului timp de peste patruzeci de ani datorită stării ei de uzură”, se spune pe site-ul Mănăstirii Topolnița. La inițiativa Mitropolitului Olteniei-ÎPS Nestor-, în 1992, biserica de lemn din Bălești a fost strămutată la Topolnița și salvată de la pieire. „În anul 1998, biserica a fost împodobită cu o frumoasă catapeteasmă şi strane sculptate în lemn de către meşteri maramureşeni. Pictura executată în tehnică fresco, în stil bizantin, s-a realizat în mod gratuit în anii 2004-2005, de către binecredincioasa familie de pictori Eugen şi Florica Papici din Drobeta Turnu- Severin”, scrie pe pagina de internet a lăcașului de cult.

Date istorice

Biserica de zid a Mânăstirii Topolniţa este ctitoria boierilor Craioveşti din sec. XVI-lea. Potrivit reprezentanților lăcașului de cult, biserica Topolnița a fost ridicată pe vatra unei biserici mai vechi care, după tradiţie şi unele documente istorice, a  fost zidită  de Sfîntul Nicodim, ctitorul mânăstirilor Tismana şi Vodiţa. Istoricul gorjean Alexandru Ştefulescu scria că vechea Mănăstire Topolniţa a fost ctitorită de Sfântul Nicodim imediat după Mânăstirea Vodiţa şi înaintea Mânăstirii Tismana. „Construcţia actualei biserici datează din 1646, când Matei Basarab, descendent al Craioveştilor, a donat ctitoria aflată într-o stare precară căpitanului de dorobanţi Lupu Buliga pentru merite deosebite, în data de 12 februarie 1646. Avînd ctitor nou se schimbă hramul iniţial - Sfîntul Arhanghel Mihail, pus de însuşi Sfîntul Nicodim în amintirea mânăstirii Hilandar din muntele Athos, cu hramul - Sfîntul Ioan Botezătorul. Astfel, biserica actuală are drept ctitori pe Lupu Buliga, vel Căpitan şi soţia sa, jupîneasa Stanca”, scrie pe site-ul Mănăstirii Topolnița. La vizitarea lăcașului am observant mormintele ctitorilor care se află în pronaosul bisericii, în dreapta, iar în stânga locul de veci al Stoichiţei, fiica lui Buliga, moartă în decembrie 1653. De-a lungul veacurilor, soarta mănăstirii a fost și potrivnică. În volumul „Mănăstirile și schiturile României” a lui Vasile Dumitrache se spune că după 1864 schitul a fost parasite, chiliile distrse. Abia în 1930 a fost reînființată viața mănăstirească la Topolnița.

Căpitanii lui Vladimirescu au găsit refugiu aici

De pe o inscripție în piatră-o placă memorial pusă pe zidul clopotniței- aflăm că între zidurile Schitului Topolniţa, „Ghiţă Cuţui Olteanul şi Simion Mehedinţeanu, căpitan din  oastea de panduri ai lui Tudor Vladimirescu, şi-au asigurat un loc de refugiu şi de rezistenţă”. Lăcașul de cult are un turn de strajă şi ziduri de piatră care îi dau înconjur. 

Când aveți timp, vizitați și Mănăstirea Topolnița! Nu veți regreta!

Galerie foto