Cel mai frumos lăcaș de cult din Oltenia-Mănăstirea Lainici-își serbează pe 6 august hramul, prilej cu care peste cinci mii de pelerini vin aici, pentru a asista la Sfânta Liturghie. Pe 6 august, creștin ortodocșii celebrează Schimbarea la Faţă a Domnului, iar la Mănăstirea Lainici, an de an, Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie este săvârşită de un sobor de arhierei, preoţi şi diaconi, alături de ÎPS Irineu, Mitropolitul Olteniei. Mănăstirea Lainici sau „Mireasa din Defileu” a mai fost numită și „o treaptă spre Cer ascunsă într-un colț de Rai” și atrage anual zeci de mii de credincioși din toată România și nu numai. Este lăcașul care face legătura între ortodocșii din Oltenia și cei din Ardeal. Se spune că „Lainici” provine din greacă și înseamnă „trecătoare rin munții de piatră”.

Peste cinci mii de credincioși din Oltenia, Ardeal și alte zone vin la Mănăstirea Lainici cu ocazia praznicului lăcașului de cult-Schimbarea la Față. Praznicul „Schimbarea la Faţă” este hramul istoric al Schitului Locurele, care este situat la aproximativ 5 km de Mănăstirea Lainici, pe Muntele Gropu, dar sărbătoarea hramului s-a extins cu timpul şi la Mănăstirea Lainici, devenind foarte populară. În Sfânta Evanghelie se spune că Apostolii Petru, Ioan şi Iacov au fost martori pe Muntele Tabor la minunea Schimbării la Faţă a Mântuitorului Hristos, realizând că marele lor învățător Iisus este nu numai un prooroc al lui Dumnezeu, ci și Dumnezeu adevărat. Mănăstirea Lainici este aşezământul monahal socotit de sute de ani liantul credincioşilor din Oltenia cu cei din Ardeal, datorită aşezării sale la limita administrativă dintre cele două zone. Ca în fiecare an, slujba de hramul Mănpstirii va fi săvârșită de Mitropolitul Olteniei alături de un sobor impresionant de preoți și diaconi și va avea loc în curtea lăcașului. După slujbă, credincioșii vor putea mânca din bucatele pregătite special pentru ei. „Sărbătoarea Schimbării la Față este considerată aceea a îndumnezeirii naturii omenești și a participării trupului trecător la bunurile veșnice, care sunt mai presus de fire. Înainte chiar de a îndeplini Mântuirea noastră prin Patimile Sale, Mântuitorul arată atunci că scopul venirii Sale în lume era tocmai să aducă pe tot omul la contemplația slavei Sale Dumnezeiești. Din acest motiv, sărbătoarea Schimbării la Față i-a atras în mod deosebit pe călugări, care și-au închinat întreaga viață căutării acestei lumini”, a afirmat starețul Ioachim de la Mănăstirea Lainici.

Mireasa din Defileu, ctitoria unui popor

Mănăstirea Lainici, situată în Defileul Jiului,  mai este cunoscută și sub denumirea de „Mireasa din Defileu”, datorită albului în care este văruită noua biserică-catedrală din curtea lăcașului de cult. Cu hramul Izvorul Tămăduirii, noua biserică a mănăstirii a fost construită după 1990 prin râvna părintelui stareț Ioan Selejan, actualmente Mitropolitul Banatului, ctitor al acestui lăcaș. Părintele Ioan Selejan, fost inginer în construcții, a fost stareț al Mănăstirii Lainici în perioada 1990-1994. Inginer de strălucită vocație cu o puternică vocație duhovnicească, Ioan Selejan a proiectat noua biserică de la Lainici, care este inedită prin planul său architectonic: cuprinde două biserici suprapuse. Biserica de la subsol are ca tematică iconografică viața Bisericii din Catacombe, viața creștinilor din perioada anilor I-313. Despre ÎPS Ioan se spune că a fost trimis de Dumnezeu în Oltenia și datorită lui au fost întreprinse lucrări de restaurare la Mănăstirile Tismana, Crasna, Polovragi și Lainici. Starețul Ioachim Pârvulescu, blândul și eruditul călugăr care gospodărește obștea de la Mănăstirea Lainici, declara: „Nu putem socoti construcția noii biserici ca o investiție a cuiva, ea are o diversitate foarte mare și tainică de ctitori. La un moment dat, ÎPS Ioan Selejan, când era stareț aici, spunea celor care-l întrebau că principalul ctitor al acestei biserici este măria sa, poporul! Și avea dreptate, căci biserica cea nouă este ctitorită de oameni cu suflet mare din toată țara”.

File de istorie

Mănăstirea Lainici a apărut într-un moment de mare restriște pentru ortodoxia românească. Cea mai veche construcție de la Lainici este biserica sfințită în 1817, dar date despre Mănăstire încep să apară de prin a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Astfel, primul document în care apare numele Lainici este din 1784, apoi în 1812 mai apare mănăstirea într-un document semnat de stolnicul Constantin Bălteanu. De-a lungul istoriei sale, acest lăcaș de cult a fost o adevărată fortăreață a spiritualității românești. Viața obștii mănăstirești de la Lainici a fost umbrită de nenumărate evenimente istorice, unele dintre ele au dus la distrugerea lăcașului de cult. A fost devastată de autro-ungari după  1750, apoi de turci în 1817; apoi Primul Război Mondial a fost nemilos cu mănăstirea: biserica a fost transformată în grajd pentru caii soldaților nemți, care au profanat-o. Arhiva mănăstirii a fost arsă; cimitirul devastat, după Război, starețul Toia a pus pe picioare lăcașul de cult. Din păcate, vremuri de restriște a trait Lainiciul și în perioada comunistă: Mănăstirea a trecut prin multe cruzimi, fiind chiar desființațtă. După 1975 lucrurile s-au schimbat în bine, iar după 1990, ca urmare a afluenței credincioșilor, s-a pus piatra de temelie a bisericii noi.  

Icoana făcătoare de minuni      

La Mănăstirea Lainici se află cea de a cincea copie a Icoanei Maicii Domnului Grabnic-Ascultătoare, de la Muntele Athos, care este singura astfe de icoană din România. Icoana care a fost adusă la Mănăstirea Lainici în 2006 este făcătoare de minuni, potrivit starețului Ioachim, care spune că foarte mulți credincioși bolnavi au găsit alinare după ce s-au rugat la această reprezentare a Maicii Domnului. În lume există doar cinci copii ale acestei icoane: două în Grecia, una în Georgia, una în Bulgaria și cea din Gorj, de la Mănăstirea Lainici. „Această icoană este o floare din grădina Maicii Domnului, Sfântul Munte Athos, și adusă și transplantată aici, la Lainici, pentru a înfrumuseța acest colț de lume! Icoana se sărbătorește în fiecare an pe 1 octombrie, când se face pomenirea Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului. Icoana a fost special făcută pentru Mănăstirea Lainici. De-a lungul anilor, au fost credincioși care au venit ca să îmi spună că, după ce s-au rugat la Maica Domnului Grabnic-Ascultătoare, s-au însănătoșit, li s-au rezolvat problemele. și oamenii tot vin și se roagă și aduc crini pentru Maica Domnului. Mereu sunt flori la icoană, toate aduse de pelerini”, a spus starețul Ioachim Pârvulescu de la Mănăstirea Lainici.

Mănăstirea Lainici este un sfânt lăcaș zidit cu dragoste și jertfe și este plin de har duhovnicesc, mereu găsind cuvinte de alinare la călugării viețuitori ai „Miresei din Defileu”. Aici, veacuri de-a rândul a fost și este cinstită dreapta credință. Această capodoperă a artei românești nu trebuie ratată, mai ales că aici, la Mănăstirea Lainici, veți avea parte de o copleșitoare trăire sufletească!

   

Galerie foto