La data de 12 martie 2025, misiunea Hera a Agenției Spațiale Europene (ESA) a efectuat un survol al planetei Marte, ca parte a unei manevre de asistență gravitațională menită să scurteze călătoria către ținta sa finală, sistemul binar de asteroizi (65803) Didymos - Dimorphos. În timpul survolului, sonda spațială s-a apropiat la aproximativ 5600 km de suprafața lui Marte, având totodată oportunitatea de a obține imagini ale celor doi sateliți naturali ai planetei: Deimos (în timpul apropierii) și Phobos (în timpul îndepărtării).

Marcel Popescu, cercetător asociat al Universității din Craiova, participă la această misiune în calitate de responsabil științific pentru instrumentul HyperScout-H. Acest instrument aflat la bordul sondei este o cameră hiperspectrală care permite determinarea compoziției suprafețelor planetare și funcționează în intervalul spectral roșu – infraroșu apropiat (650 - 950 nm). HyperScout - H conține un detector acoperit de un set de 25 de filtre de bandă îngustă, dispuse în matrice de 5 × 5 pixeli. Universitatea din Craiova, prin grupul său de astrofizică, contribuie la calibrarea acestui instrument, planificarea observațiilor și analiza științifică a datelor obținute.

Hera este prima misiune europeană dedicată apărării planetare și, complementară misiunii NASA/DART, va studia efectele tehnicii de deviere a asteroizilor numită „impact cinetic”. A fost lansată cu succes de la Cape Canaveral, Florida (SUA), pe 7 octombrie 2024. Anterior, sonda NASA/DART a lovit intenționat asteroidul Dimorphos – componenta secundară a sistemului (65803) Didymos - Dimorphos – pe 26 septembrie 2022, modificându-i proprietățile fizice. Hera va ajunge la acest asteroid apropiat de orbita terestră la sfârșitul anului 2026 pentru a efectua un studiu detaliat post-impact.

Survolul lui Marte a reprezentat o oportunitate excelentă pentru verificarea funcționării instrumentelor de la bordul sondei Hera. În special, pentru calibrarea în spațiu a camerei hiperspectrale HyperScout-H era necesar un obiect care să acopere întregul câmp vizual al instrumentului. Imaginile obținute ale suprafeței lui Marte îndeplinesc acest criteriu și permit monitorizarea performanței instrumentului înainte de sosirea la ținta finală.

În plus, cele două luni marțiene sunt ținte științifice ale misiunii MMX (Martian Moons eXploration) a Agenției Spațiale Japoneze (JAXA), care le va vizita după lansarea sa din 2026 și va colecta material de pe suprafața lui Phobos pentru a-l aduce pe Pământ. Observațiile realizate de Hera asupra lui Deimos și Phobos au fost coordonate cu JAXA pentru a maximiza valoarea științifică a ambelor misiuni.

Cele trei instrumente de la bordul sondei Hera, active în timpul survolului lui Marte, au observat pentru prima dată în detaliu emisfera îndepărtată a lui Deimos (cea orientată opus planetei Marte, deoarece satelitul este blocat mareic). Instrumentul HyperScout-H a obținut pentru prima dată imagini detaliate în infraroșu apropiat ale acestei emisfere, oferind informații esențiale pentru înțelegerea originii sateliților naturali ai lui Marte.

Universitatea din Craiova reprezintă un centru de excelență în domeniul astronomiei și științelor spațiale. Prin facilitățile oferite în cadrul Școlii Doctorale, Departamentului de Fizică și observatorului AstroEd, aceasta pune la dispoziția studenților oportunități de a urma o carieră în aceste domenii de vârf ale științei și tehnologiei.