Pe 7 ianuarie, creștinii ortodocși sărbătoresc o pe Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul. La sate și la orașe, se păstrează încă tradiții strămoști. Sărbătoarea religioasă este sărbătorită și de tinerele neveste într-un obicei numit „Cumetria femeilor".
În legătură cu marele praznic închinat Soborului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, la sate şi la oraşe, se păstrează anumite tradiţii:

În ziua sărbătorii se sfinţesc bucatele la biserică

La slujba închinată praznicului, gospodinele aduc la biserică mai multe bucate pregătite în acea gospodărie: pâinici și colaci cu stafide  unși cu miere.  Fiind  o zi aliturgică este dezlegare la  ouă, lapte și brânză. Se sfinţeşte vinul care se bea la masă, de obicei doar vin alb. Se împart pachete cu mâncare şi vin alb, mai ales persoanelor ce poartă acest nume sau săracilor. Nu se bea vin roşu, deoarece acesta aminteşte de martirajul Sfântului Prooroc Ioan.

Bucate alese de Sfântul Ion

Femeile care poartă numele de Ioana pregătesc şi împart prietenilor de familie, dulciuri sau covrigi cu ou, o delicatesă specifică în Câmpulung Muscel, după care se bea teiată, o băutură pregătită din flori de tei, dovedită a fi un tonic pentru trup şi suflet.

Se stropeşte casa cu agheasmă

Din această zi, timp de trei zile, casa se stropeşte cu aghesmă mare, exceptând baia. Totodată, candela va arde în tot acest interval, pentru ca orice decizie luată de acea familie să fie chibzuită şi să nu degenereze în tensiuni şi în gesturi necugetate.

Udatul Ionilor

În tradiţia populară, în Nordul ţării, în Transilvania şi în Bucovina, sărbătoarea Sfântului Ioan era şi este marcată de numeroase ceremonii la care participă purtătorii numelui de Ioan. În Bucovina, la porţile sărbătoriţilor se puneau brazi împodobiţi. Cei cu numele de Ioan, Ion sau Simion erau purtaţi prin sat în care trase de boi şi împodobite cu covoare ţesute în casă şi cu flori. Astfel de alaiuri mergeau la apele curgătoare, unde cei care aveau numele de Ioan erau „botezaţi". După această purificare, lumea revenea în centrul satului, unde avea loc o mare petrecere care continua seara, la casele sărbătoriţilor. Astăzi, purtătorii numelui de Ion sunt stropiţi cu agheasmă şi petrec în casa celui care se oferă să-i găzduiască pe toţi care se numesc Ion.

Ofrande pentru cei decedaţi 

În familiile în care au murit rude, se fac pomeniri la biserică şi se împart ofrande: fructe, peşte, pâine preparată în casă şi vin alb. De asemenea, se aprind mai multe lumânări cu soţ, pentru ca sufletul celui decedat să se odihnească în tihnă.

Ce se spune despre vremea din ziua praznicului

În ziua de Sânt Ion se topeşte zăpada ( se frânge iarna), numai dacă zăpada a fost adusă de Sânt Nicoară; dacă Sfântul Nicoară a venit cu zăpadă, atunci Sânt Ion va merge pe cal negru, deci va alunga iarna. În tradiţia populară, românii din Bucovina cred că în ajunul praznicului "se botează gerul", adică vremea se mai încălzeşte. În schimb, dacă în această zi va fi ger, vitele vor fi sănătoase pe parcursul anului care a început.