Serviciul de Probaţiune Gorj sărbătoreşte alături de întreg sistemul de probaţiune din România, 23 de ani de existenţă, la data de 3 septembrie. 
Cu ocazia Zilei Probațiunii în România, ne dorim să aducem în atenţia publicului gorjean, informaţii despre principalele repere istorice ale probaţiunii în România, organizarea sistemului naţional de probaţiune în ţara noastră, rolul acestuia în cadrul justiției penale, precum şi date statistice relevante pentru activitatea pe care noi o desfăşurăm.  
Repere istorice ale probaţiunii în Romania:
Primele dovezi ale ideii de probaţiune, în Romania, apar încă de pe vremea domnitorului Mihail Şuţu, care în anul 1792 a proclamat punerea în libertate condiţionată a unor infractori, în seama unor garanţi, care îşi asumau sarcina supravegherii lor. 
În anul 1852, în Ţara Românească, intră în vigoare Condica Criminală a lui Barbu Ştirbei, prin care se introduc diverse măsuri moderne, la acea vreme, precum: munca în închisori,  reabilitarea condamnaţilor și încredințarea minorilor infractori, între 8 şi 15 ani, sub supravegherea părinţilor.
Mai târziu, în Codul penal din 1936 şi ulterior, cel din 1968, sunt legiferate mai multe alternative la pedeapsa închisorii, precum: suspendarea condiţionată a executării pedepsei, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, măsura educativă a libertăţii supravegheate în cazul minorilor. 
În anul 1997, Ministerul Justiţiei înfiinţează la Arad primul centru experimental de probaţiune. La data de 3 septembrie 2001 în toate județele țării funcționau servicii de reintegrare și supraveghere, denumite ulterior servicii de probațiune, conform prevederilor Ordonanței de guvern nr. 92/2000 privind organizarea și funcționarea serviciilor de reintegrare socială și supraveghere.
Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod penal şi noului Cod de procedură penală, începând cu 1 februarie 2014, sistemul de probaţiune din Romania este reformat, iar în prezent, reprezintă unul dintre pilonii importanți ai sistemului de justiție și își desfășoară activitatea în scopul menținerii siguranței comunității, al reabilitării sociale a infractorilor, al diminuării riscului de săvârșire a unor noi infracțiuni. 

Organizarea sistemului de probaţiune şi atribuţii: 
În România, sistemul naţional de probaţiune este reprezentat la nivel central de Direcția Națională de Probațiune, instituție publică cu personalitate juridică din cadrul Ministerului Justiţiei şi de 42 de servicii de probațiune subordonate. 
Acestea oferă sprijin instanțelor de judecată/organelor judiciare în procesul de individualizare a pedepsei prin realizarea de referate/rapoarte de evaluare pentru persoanele care comit infracţiuni; supraveghează modul de respectare a măsurilor și obligațiilor impuse în cadrul sancțiunilor penale aplicate majorilor (amânarea aplicării pedepsei, suspendarea sub supraveghere, munca în folosul comunității, liberarea condiționată) și a măsurilor educative neprivative de libertate în cazul minorilor (stagiul de formare civică, supravegherea, consemnarea la sfârșit de săptămână și asistarea zilnică). Totodată, serviciile de probațiune desfășoară activități de consiliere specifică în vederea reintegrării socio-profesionale și a prevenirii comiterii de infracțiuni, contribuind în acest fel la siguranța comunitară.

Consilierii de probațiune, asistă persoana condamnată în vederea identificării cauzelor comiterii infracțiunii, explorează resursele personale şi comunitare existente, ca mai apoi să susțină accesarea acestora. 
La finalul perioadei de supraveghere, care poate durează câteva săptămâni în cazul minorilor și maxim 4 ani, în cazul persoanelor adulte,  consilierii de probațiune doresc să contribuie la integrarea în societate a unei persoane care a dobândit noi abilităţi, este capabilă să-şi îndeplinească rolurile în comunitate și are atitudini şi comportamente prosociale. În activitățile lor, consilierii de probațiune colaborează îndeaproape cu diverși specialiști și numeroase instituții și organizații, asigurându-se astfel o intervenție pluridisciplinară. 

Date statistice: 
În anul 2023, în evidența Serviciului de Probațiune Gorj au fost:
⦁    1316 dosare de probațiune, iar în 36 dintre acestea au fost dispuse măsuri educative neprivative de libertate aplicate minorilor;
⦁    638 de persoane supravegheate au efectuat muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul instituțiilor din comunitate de pe raza județului Gorj;
⦁    208 persoane au participat la programele de consiliere individuală sau de grup, adaptate specificului infracțiunii săvârșite, nevoilor criminogene și sociale ale acestora; 
⦁    122 de referate/rapoarte de evaluare pentru inculpați (majori și minori) au fost întocmite la solicitarea organelor judiciare și instanțelor de judecată, precum şi în scopul sesizării instanţei de executare;
⦁    Procentul persoanelor care au respectat măsurile și obligațiile impuse de instanțele de judecată a fost de 99,84%;
⦁    De asemenea, consilierii de probațiune au participat la 52 de comisii de liberare condiționată la care a fost analizată situația a 668 de deținuți.