Școala Altfel, programul prin care elevii pot desfășura activități extrașcolare vreme de o săptămână, este prilejul de a vizita muzee, obiective turistice, de a ne cunoaște mai bine județul, țara! Marți, 16 aprilie, la Muzeul Crucilor din localitatea Măceșu de lângă orașul Târgu-Cărbunești au venit în vizită mai mulți elevi ai Școlii Generale din comuna Albeni, însoțiți de cadre didactice și bibliotecara Mariela Borcan. Etnologul Pompiliu Ciolacu a fost gazda perfectă și le-a vorbit, cu blândețe și pasiune, despre istoria crucilor de jurământ și nu numai! 

Un grup de elevi din comuna Albeni, alături de cadre didactice, au vizitat Muzeul Crucilor de la Măceșu. Bibliotecara Mariela Borcan, care este o mare iubitoare a tradițiilor populare gorjenești, a fost cea care a stabilit vizita la acest muzeu unic în România. Mariela Borcan este bibliotecar la Biblioteca comunală din Albeni, dar este, de asemenea, deținătoarea unei impresionante și extrem de valoroase colecții de ii vechi de zeci și zeci de ani. Grupul de elevi a fost însoțit și de prof.Lungescu Ramona, diriginta clasei a VII-a, prof. Constantin Alis. La Muzeul Crucilor, elevii au avut ca și gazde pe etnologul Pompiliu Ciolacu, cel căruia i se datorează înființarea acestui important obiectiv turistic, și pe profesor Cristina Ciolacu, coordonatorul Cercului de Protecția Mediului de la Palatul Copiilor. „A fost încheiat un parteneriat între Palatul Copiilor Targu Jiu și Școală Generală Albeni și Biblioteca Comunală Albeni, Cercul de Etnologie-prof.coord.Ciolacu Pompiliu, cercul de Protecția Mediului- prof.Ciolacu Cristina, Borcan Mariela-bibliotecar, Prof.Lungescu Ramona-diriginte clasa a VII-a, Prof.Constantin Alis. Le mulțumim pentru vizită și îi așteptăm mereu cu brațele deschise! Este important să cunoaștem tradițiile satului gorjenesc”, a spus profesor Cristina Ciolacu. Mariela Borcan este omul care a fost inițiatorul înființării Muzeului Etnografic de la Albeni. „Am în colecţie peste 500 de obiecte vechi şi foarte vechi, obiecte din lemn, ceramică, costume populare. Am o colecţie personală de aproximativ 100 de costume populare, ii (…) Sunt obiecte colecţionate de la ţărani, de la oameni care au vrut, care le-au donat cu dragă inimă pentru muzeul nostru, pentru păstrarea obiceiurilor, tradiţiilor, urmaşilor noştri, să vadă mai departe cum au trăit, cum s-au gospodărit în acele locuri”, spunea Mariela Borcan, într-un interviu dat unei publicații locale.  

Unicul muzeu al crucilor din țara noastră

Etnologul Pompiliu Ciolacu, originar din Măceșu, sat aparținător orașului Târgu-Cărbunești, a inițiat un proiect muzeal aparte în urmă cu mai bine de nouă ani. În satul său natal a înființat, cu ajutorul Primăriei Târgu-Cărbunești și al autorităților județene, unicul muzeul al crucilor din Oltenia. La Muzeul Crucilor din Măceșu, unic în România, sunt expuse și cruci de jurământ pentru artiști plastici renumiţi, ca marele Constantin Brâncuși, Corneliu Baba, actori precum Marga Barbu, Leopoldina Bălănuţă, Iurie Darie, Dem Rădulescu, Toma Caragiu, Puiu Călinescu, Şerban Ionescu, Gheorghe Dinică sau Amza Pellea, interpreţi de muzică populară, precum Maria Tănase sau Maria Lătăreţu. Acest muzeu a fost inaugurat oficial în septembrie 2012. Cei care îi trec pragul pot admira zeci de cruci şi troiţe din lemn originale, unele vechi de mai bine de un secol, luate din toate satele judeţului. Cel mai vechi exponat este o cruce tip troiță, veche de mai bine de 130 de ani, adusă din Vladimir. Crucea este un simbol care ne însoțește în această viață, este pus pe pâine de către gospodine, ne facem semnul crucii des, credem în Dumnezeu și ne mărturisim credința făcând semnul crucii! „Este un muzeu care merită vizitat! Fiecare cruce din muzeu are propria semnificaţie. Crucile de căpătăi se pun la capul mortului, iar cele de pomenire sunt făcute pentru iertarera păcatelor persoanei decedate. Pe unele sunt scrise replici sau citate celebre care au aparţinut celor pomeniţi. Prin aceste cruci, cei decedaţi sunt pomeniţi şi nu sunt uitaţi niciodată”, spunea Pompiliu Ciolacu. Sute de persoane vin anual aici. 

Semnificația crucilor de jurământ

De secole, la răscruce de drumuri, dar și pe trunchiurile copacilor din mijlocul câmpiilor, în apropierea unor surse de apă, prin unele sate ale județului Gorj, sătenii merg la 40 de zile de la decesul celui drag și așează, cu mult respect, crucile de jurământ. Este un obicei întâlnit în Turburea, Plopșoru, Vladimir, Logrești, Licurici, Aninoasa, Hureazni. „Crucile de jurământ au o semnificație aparte, sunt puse cu un adânc respect pentru cei adormiți, pentru sufletele celor plecați dintre noi. Se pun la pomana de 40 de zile, în prezența preotului, care face slujbă. Tot atunci se face și pomana de șase săptămâni. Sunt obiceiuri din moși strămoși. În zona Țicleniului, nu există. Dar la Vladimir, sunt respectate cu sfințenie. Moartea reprezintă ultimul mare eveniment din viața omului, așa că cei dragi au de respectat o serie de obiceiuri pentru ca acela plecat dintre cei vii să își găsească odihna veșnică, așa cum spune Ectenia morților odihnește sufletele adormiților robilor Tăi, în loc luminat, în loc cu verdeață, în loc de odihnă, de unde a fugit toată durerea, întristarea și suspinarea. De la ultima împărtășanie, la spălarea trupului defunctului, până la înhumarea sa și apoi la toate pomenirile de după moarte, localnicii din zona rurală a județului Gorj trebuie să urmeze o cale prestabilită de secole”, a afirmat preotul Dragomir Țicleanu, paroh al Parohiei Țicleni și fost preot în Frasinu-Vladimir.

Galerie foto