Meşteri şi rapsozi populari au fost premiaţi vineri la Gala ''Tezaure Umane Vii'', la Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, în cadrul unui eveniment în care a fost celebrată creaţia românească tradiţională. Printre meșterii declarați „Tezaur uman viu” se regăsesc și artiști populari din Olt și Mehedinți.

Programul Tezaure Umane Vii este o inițiativă a UNESCO privind salvgardarea, păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial ce vizează identificarea și recunoaşterea la nivel național a celor care creează și, implicit, păstrează valorile tradiționale. Titlul de "Tezaure Umane Vii" au fost primite de Mariana Gligor, tulnicăreasă din Câmpeni, judeţul Alba, laureată în anul 2015, Teodora Purja, rapsod popular dins atul Agrieş, judeţul Bistriţa-Năsăud, Moise Gavra, meşter cojocar din Vărzarii de Jos, judeţul Bihor, Şerban Terţiu, meşter în realizarea măştilor tradiţionale din satul Chircari, judeţul Vrancea, Szoke Tiber, meşter dogar din satul Harale, judeţul Covasna, Pavel Caba, meşter în prelucrarea lemnului din comuna Nereju, judeţul Vrancea, Nicolae Vădan, constructor de instrumente muzicale din lemn din Cluj-Napoca, judeţul Cluj, Anica Fichioş, meşter în prelucrarea fibrelor şi firelor textile, comuna Oituz, judeţul Bacău, Iosif Iepure, păstrător al obiceiului "Junii din Şcheii Braşovului", municipiul Braşov, judeţul Braşov, Mircea Lac, meşter în prelucrarea lemnului şi metalului din Deva, judeţul Hunedoara, Constantin Niţu, meşter în realizarea ţesăturilor şi cusăturilor din comuna Conrăţelu, judeţul Olt, Rafila Moldovan, rapsod popular din satul Idicel Pădure, judeţul Mureş, Gheorghe Tănase, meşter în prelucrarea lemnului din comuna Corbu, judeţul Olt, şi Domnica Trop, rapsod popular din comuna Isverna, judeţul Mehedinţi, laureată în 2015.  Constantin Nițu este unul dintre cei mai importanți meșteri populari din județul Olt și deține una dintre cele mai frumoase colecții de port popular din România. Toate piesele de port popular-ștergare, costume, ii etc-sunt autentice. Are ca ideal salvarea tradițiilor populare românești și de a le promova. Este rofesor la Școala POpulară de Artă din Slatina și este mesagerul artei tradiționale, este un exemplu de bun român, iubitor de neam! Este un tezaur uman!

Un video despre mesterul Nițu din Olt puteți urmări AICI

Titlul de "Tezaur Uman Viu" i-a fost decernat şi lui Augustin Pal, meşter în ceramică din Corun, judeţul Harghita. Distincţia i-a fost înmânată fiicei meşterului, deoarece acesta a decedat.

"Aceşti păstrători de tradiţie sunt cei care trăiesc în realitatea spaţiului şi culturii româneşti, acea cultură care are sute de ani de evoluţie, care este un proces din momentul formării limbii şi culturii până astăzi. Prin contactele culturale ne oferă o sumedenie întreagă de informaţii pe care, dacă n-am avea aceste tezaure umane vii, probabil că n-am putea să păstrăm reperele identitare. Este foarte important să remarcăm că aceste tezaure umane vii sunt cele care păstrează sistemul cultural al acestui spaţiu. Prin sistem cultural înţeleg toate formele de exprimare, materiale şi spirituale, a câştigurilor culturale transmise de-a lungul mai multor sute sau chiar mii de ani, dacă ne gândim la mărţişorul de astăzi, deci transmise, îmbunătăţite, asumate, înţelese, acceptate şi practicate până astăzi. Tezaurele umane vii sunt nişte repere culturale care transmit informaţie, o păstrează şi au o foarte mare funcţie educativă şi formativă", a afirmat în deschiderea evenimentului acad. Sabina Ispas, preşedintele Comisiei Naţionale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.

 "Cultura română este prin excelenţă privilegiată prin existenţa unor importante categorii de oameni tezaur, păstrători şi transmiţători ai unei dimensiuni autentice a spaţiului rustic patriarhal. (...) Satul românesc are un important potenţial mitic şi simbolic, este purtătorul unei conştiinţe colective etnice şi se constituie prin toposurile lui şi mai ales din oamenii lui, depozitari eterni al profundei şi nealterate spiritualităţi româneşti. (...)", a declarat ministrul Culturii, citat de Agerpres.

Galerie foto