Infecțiile cu transmitere sexuală sau ITS constituie o problemă de sănătate publică, mai ales în țările în curs de dezvoltare, cum este România. Chlamydioza este cea mai frecvent raportată ITS în Europa, gonococia este frecventă la bărbați și la tineri sub 25 de ani, iar sifilisul înregistrează cele mai multe cazuri la sexul masculin. În cadrul Cabinetului de Planificare familială din Ambulatoriul Spitalului Județean de Urgență Târgu-Jiu se desfășoară acțiuni de prevenție a ITS și de educare a populației cu privire la riscurile asociate acestor boli.

Prevenția ITS constă în: prevenția primară și prevenirea terțiară, care este de fapt un alt termen pentru tratamentul cronic. Prezervativul este singura metodă de contracepție ce protejează împotriva transmiterii ITS. Folosirea curentă și consistentă a prezervativelor din latex reduce riscul transmiterii ITS. Totuși, prezervativele nu pot acorda o protecție absolută împotriva oricărei ITS. Cea mai de încredere metodă de a evita transmiterea ITS este abstinența ori o relație monogamă cu un partener neinfectat. Totuși, multe persoane infectate pot să nu fie conștiente de faptul că sunt infectate deoarece ITS adesea sunt asimptomatice și nerecunoscute. Prezervativele pot să nu acopere toate zonele infectate sau zonele care pot deveni infectate. Deci, prezervativele cel mai probabil vor oferi o protecție superioară împotriva ITS care se transmit doar prin fluide genitale (ITS precum gonoreea, chlamydioza, trichomoniaza și infecția HIV) decât împotriva infecțiilor care sunt transmise în mod primar prin contactul cutaneo-cutanat, care pot sau nu infecta zonele acoperite de un prezervativ (ITS precum herpesul genital, infecția cu HPV, sifilisul).
Dacă pacientul are alergie la latex, prezervativele sintetice din poliuretan pot fi folosite. Dar, este important de subliniat faptul că prezervativele din poliuretan au rate mai mari de rupere decât prezervativele din latex.
Anamneza și examenul clinic sunt cruciale în diagnosticul ITS deoarece unele patologii sunt dificil de diagnosticat, spune medicul Cristina Cornoiu de la Ambulatoriul SJU Târgu-Jiu.

De exemplu, sifilisul, denumit și “marele imitator”, este caracterizat de stadii de evoluție și prin perioade de latență. Netratat, sifilisul poate parcurge următoarele stadii: primar, secundar (este contagios și durează 2-4 ani), latent (manifestări clinice absente - durează 5-50 de ani) și terțiar (25-30 % din pacienți dezvoltă terțiarism).
Consultul epidemiologic este foarte important în ITS. În sifilis, acesta contă în: ancheta în focar; toți pacienții cu sifilis, precum și contacții acestora, vor fi monitorizați serologic 1-2 ani pentru confirmarea eficienței tratamentului. ITS determinate de agenți bacterieni sunt tratate cu antibiotice. În ultima vreme însă a apărut fenomenul de rezistență la antibiotice, rezultatul supradozării și utilizării neadecvate a antibioticelor și a biocidelor la oameni, animale și culturi de plante. Rezistența la antibiotice este considerat cel mai mare și urgent risc global. Neisseria gonorrhoeae a dezvoltat mecanisme de rezistență la antibiotice. Este necesară administrarea controlată a antibioticelor, creșterea nivelului de cunoștințe, sporirea gradului de conștientizare și promovarea de bune practici, precum și încurajarea de abordări inovatoare ce utilizează alternative la antibiotic și noi tehnologii pentru diagnostic.
ITS – principii terapeutice: tratament pentru toate ITS prezente (deoarece la același pacient ITS se asociază frecvent), tratamentul partenerului, control la 30 zile.
Obiectivele managementului partenerilor sunt: întreruperea lanțului de transmitere a ITS, prevenirea reinfecției pacientului sursă (cazului index), identificarea și tratarea persoanelor ce au fost infectate și promovarea unui comportament sexual responsabil la persoanele aflate la risc de infectare.
Infecții care necesită managementul partenerilor: sifilisul, gonoreea, infecția cu Chlamydia trachomatis, hepatitele B și C, infecția HIV, trichomoniaza, infecția cu Phtirius pubis, scabia etc. Infecții care nu necesită managementul partenerilor: vegetațiile veneriene și infecția cu herpes simplex 1 și 2.
„Combaterea ITS este o problemă de stat, care presupune cunoașterea tendințelor evolutive ale fenomenului și o politică sanitară bazată pe o legislație clară în domeniu. Consecințele ITS asupra sănătății publice justifică cu prisosință continuarea luptei împotriva acestor afecțiuni. Responsabilitatea privind educația sanitară antiveneriană revine nu numai rețelei dermatovenerice, ci și medicului de familie, medicului școlar, serviciilor de planificare familială etc. Noi, personalul de la Cabinetul de planificare familială, vă așteptăm cu interes!”, a spus dr. Cornoiu Cristina, medic specialist medicină de familie la Cabinetul de Planificare familială din cadrul Ambulatoriului Spitalului Județean de Urgență Târgu-Jiu.

Galerie foto