La data de 14 noiembrie, anual, se marchează Ziua Mondială a Diabetului, care are drept scop creșterea gradului de conștientizare privind afecțiunea în rândul populației. Dr. Alina Boantă, medic specialist diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, de la Spitalul Județean de Urgență Târgu-Jiu, ne-a vorbit, cu acest prilej, despre implicațiile diabetului asupra vieții pacientului diagnosticat și despre rolul informării în evitarea complicațiilor bolii.

Ziua Mondială a Diabetului a fost marcată pentru prima dată în anul 1991 de către Organizația Mondială a Sănătății. Ea are scopul de a crește gradul de conștientizare a populației asupra acestei afecțiuni, mai ales că milioane de oameni din întreaga lume suferă de diabet. Conform Federației Internaționale de Diabet Zaharat, în anul 2021 aproximativ 573 milioane adulți cu vârste cuprinse între 20 și 79 ani, din întreaga lume, sunt diagnosticați cu diabet. Se estimează că până în anul 2030, numărul acestora va crește până la 643 milioane.

Diabetul zaharat este o boală cronică ce apare atunci când organismul nu poate produce suficientă insulină (diabetul zaharat tip 1- 5-10% din cazuri) sau atunci când acesta nu poate folosi în mod eficient insulina produsă (diabetul zaharat tip 2- 90-95% din cazuri). Boala este recunoscută prin semnele specifice de diabet zaharat, care sunt reprezentate de consumul de lichide în cantități mari (pacienții pot bea și 4-5 litri de lichide pe zi), sete accentuată, eliminarea de urină des și în cantități mari, poftă de mâncare crescută și, totuși, scădere în greutate inexplicabilă. Totodată, starea de oboseală și tulburările de vedere se pot număra printre acuzele pacienților.

       La Spitalul Județean de Urgență Târgu-Jiu, numărul de cazuri noi de diabet zaharat a crescut. Astfel, potrivit medicului Alina Boantă, care activează atât la Cabinetul de Diabet Zaharat din Ambulatoriul unității medicale, cât și în Secția de Endocrinologie (compartiment Diabet), numărul cazurilor pacienților diagnosticați cu diabet zaharat a crescut.

De exemplu, la cabinetul de Diabet zaharat din cadrul ambulatoriului spitalului au fost 744 de consultații pe luna octombrie, 713 de consultații pe luna septembrie, 400 consultații pe luna august, ceea ce înseamnă o adresabilitate în medie de 36-37 pacienți/zi. Din păacte, printre acești pacienți se numără și copii.

„Personal, consider că în rândul pacienților cu diabet zaharat, cel mai greu este de gestionat un DZ de tip 1 care apare la un copil de vârstă mică (între 4 și 8 ani, sau chiar până la 12 ani), mai ales la debutul diagnosticului. Acest lucru îi implică foarte mult pe părinții copilului care trebuie să cunoască toate detaliile în ceea ce privește administrarea insulinei, administrarea meselor, calculul hidraților de carbon-a glucidelor din alimente, prevenirea, recunoașterea și combaterea hipoglicemiilor, dar și copilul, care, de asemenea, trebuie inițiat în administrarea insulinei, recunoașterea și tratarea hipoglicemiilor, pentru că aceste lucruri vor trebui făcute pe tot parcursul vieții. Acești copii trăiesc și cresc cu această boală și atunci când vor deveni adulți, nu vor mai ști viața fără tratamentul cu insulină. Ei cresc cu o responsabilitate pentru toată viața, căci trebuie să țină diabetul sub control ca să prevină apariția complicațiilor”, a spus medicul Alina Boantă.  

În ceea ce priveste pacienții cu DZ tip 2, aceștia sunt diagnosticați de foarte multe ori când apar complicațiile: se internează pentru gangrenă, amputație, boală cronică de rinichi care de multe ori  ajunge la tratament prin dializă, infarct miocardic acut, angină pectorală, neuropatie hiperalgică sau chiar cu complicații metabolice acute- cetoacidoza diabetică sau chiar coma cetoacidozică.

„Diabetul poate fi diagnosticat cu apariția complicațiilor, ceea ce înseamnă că este un diabet vechi ce datează de mai mult timp (5-10 ani) sau un diabet care este diagnosticat, dar neglijat sau incorect tratat. Așa apar complicațiile cornice. Aici vorbim despre complicații oculare- retinopatia diabetică, complicații articulare și tegumentare, afectare renală, complicații cardio-vasculare, complicații neurologice etc. Pot apărea și complicațiile acute, cetoacidoză și hipoglicemii, ambele putând progresa până la stadiul de comă, necesitând internare în secțiile de Terapie intensivă cu durată mare de spitalizare și echilibrare în timp”, a mai adăugat medicul Alina Boantă.

Este foarte important să prevenim apariția diabetului, printr-un stil de viață sănătos, prin consum redus de alimente hiperglicemice-bogate în  zaharuri și hipercalorice, dulciuri, pâine albă, prin încurajare activității fizice și a sportului, scădere în greutate la persoanele supraponderale/obeze și screening pentru pacienții cu risc. Este foarte importantă recunoșterea semnelor și simptomelor specifice diabetului: sete intensă cu consum exagerat de lichide, urinări frecvente, mai ales în timpul nopții, uscăciune a mucoaselor, scădere ponderală importantă sau alte semne cum ar fi amorțeli, furnicături la nivelul membrelor, tulburări de vedere etc. 

„Trebuie să fim conștienți că este important să prevenim apariția diabetului, să fim conștienți de gravitatea diagnosticului. Așadar, adoptarea unui stil de viață sănătos, evitarea fumatului, menținerea unei greutăți corporale optime printr-o nutriție echilibrată și activitate fizică zilnică rămân de o importanță deosebită în prevenirea afecțiunii și, odată pus diagnosticul, în prevenirea complicațiilor. Netratat, diabetul zaharat poate duce la complicații serioase. Recomandarea mea pentru pacienții diagnosticați cu diabet zaharat este să nu neglijeze această afecțiune. Să urmeze zi de zi tratamentul recomandat de medicul diabetolog care îi urmărește, să își monitorizeze glicemia, să respecte indicațiile nutriționale și pe cele legate de stilul de viață. Să meargă la consulturile trimestriale, al căror rol este de a verifica gradul echilibrului glicemic și totodată de a evalua la timp prezența complicațiilor. Aveți grijă de sănătatea dumneavoastră!”, a afirmat medicul Alina Boantă de la SJU Târgu-Jiu.