Boboteaza este sărbătorită pe 6 ianuarie şi, împreună cu ziua Sfântului Ioan Botezătorul, prăznuit pe 7 ianuarie, marchează finalul perioadei de 12 zile a sărbătorilor de iarnă, care încep în Ajunul Crăciunului. De Bobotează şi de Sfântul Ioan, în funcţie de fiecare zonă a ţării, se colindă, se fac farmece, se prezice viitorul în noul an, fetele pun busuioc sub pernă ca sa îşi viseze ursitul etc. În Gorj, bărbaţii se întrec înot pentru a scoate crucea aruncată de preot în apă, iar în satele din județul Olt sunt organizate concursuri hipice-Botezul Cailor.

Moment de mare sărbătoare în județul Olt, unde de Bobotează sunt organizate concursuri hipice de frumuseţe, viteză şi tracţiune. Acestea vor fi organizate, duminică, în localităţile Slătioara, Ghimpeţeni, Nicolae Titulescu şi Vâlcele din judeţul Olt, unde sute de săteni sunt aşteptaţi la ''Botezul cailor'', obicei vechi, reluat la Slătioara de peste 25 de ani şi mai recent în celelalte comune. Manifestările au  loc după încheierea slujbei de Bobotează la biserică şi vor începe cu stropirea cailor cu apă sfinţită.

La întrecerile hipice participă proprietari de cai din localităţile organizatoare, din comunele limitrofe acestora, precum şi din alte judeţe (Argeş, Teleorman). Cea mai cunoscută dintre manifestări este "Botezul cailor" de la Slătioara, care se organizează anual, de Bobotează, începând din 1992, însă obiceiul datează de dinainte de perioada comunistă, când a fost dat uitării. În 1992, preotul Marin Bica a reînviat tradiţia "botezului cailor" la Slătioara şi, de atunci, în fiecare an, de Bobotează, caii localnicilor şi ai celor din alte sate, veniţi în comună, sunt stropiţi cu apă sfinţită. "Această tradiţie a fost reînfiinţată în anul 1993, fiind ediţia cu numărul 24, şi vrem să o ducem mai departe cât putem. Am pus în joc şi premii, care nu sunt mari, dar foarte bune. Cred că este cel mai frumos an de când se ţine această sărbătoare. Oamenii vin mai mult din curiozitate şi din dorinţa de a participa la această sărbătoare a comunei Slătioara”, a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, primarul comunei Slătioara, Savu Ungureanu. "La proba de frumuseţe se ia în considerare îngrijirea calului. Asta presupune şi sărbătoarea noastră, ca toate animalele să fie îngrijite şi, conform tradiţiei, să intre în primăvară în condiţii cât mai bune pentru muncă. Aşa îşi arătau bătrânii care a avut mai bine grijă de animalele lor”, spun organizatorii.

Gorj: Crucea este scoasă din apă de un tânăr curajos

În satul Bălcești din comuna gorjeană Bengești Ciocadia, de Bobotează, crucea este aruncată în apa Gilortului de preotul satului, iar câțiva tineri curajoși sar în Gilort ca să o aducă înapoi, la mal. În ultimii nouă ani, Marian Ciungu a fost cel care a scos crucea din apă și a declarat că mereu Dumnezeu l-a ferit de boală și necazuri. „Este un alt obicei de Bobotează care se păstrează: întrecerea bărbaţilor înot după cruce. Preotul aruncă o cruce în apă şi mai mulţi bărbaţi se aruncă pentru a o aduce înapoi. Primul care ajunge la cruce primeşte binecuvântarea preotului şi se consideră că va avea noroc tot restul anului. În trecut, bărbatul care aducea crucea la mal primea daruri de la domnitorul ţării”, spun etnografii gorjeni.  

Interdicții în ziua de Bobotează!

În ajunul și în ziua de Bobotează, în toate bisericile ortodoxe, cu puterea Duhului Sfânt, prin rugăciunile rostite de arhierei și de preoți se sfințește Agheasma Mare. De Bobotează se săvârşește o slujbă deosebită care are o înnoită simţire: de aceea se numeşte agheasma mare şi pentru că aceasta se ia înainte de anafură, spre deosebire de agheasma mică, pe care o putem consuma în fiecare dimineaţă pe nemâncate. În ajunul sărbătorii, oamenii trebuie să aştepte praznicul în bună înţelegere. Nu este bine ca rudele să se certe între ele, iar cei care nu respectă aceste interdicții vor avea necazuri tot anul. De Bobotează, potrivit tradiţiei, se consumă alimente specifice: grâu fiert cu miere, prune uscate, iar după apusul soarelui se poate mânca şi piftie. 

Tradițiile Gorjului vechi

Boboteaza este sărbătoarea purificării apelor de forțele răului, prin sfințire. Stropite cu apă sfințită, ființele și lucrurile devin ferite de forțele răului, scria Alexandru Doru Șerban în cartea sa „Credințe, datini și obiceiuri din Gorj”. De Bobotează, sătenii mai ales merg la biserică pentru a lua apă sfințită. În foarte multe sate din Gorj, gospodinele își pregătesc un buchet de busuioc de care leagă și un săculeț plin de boabe de porumb, grâu, ovăz, dar și tămâie, pentru ca anul în curs să aibă rod bogat. De buchet se mai leagă o lumânare care va fi aprinsă la slujbă. La Bumbești-Jiu, pe vremuri scrie Al. Doru Șerban, se făcea slujba la biserică, după care credincioșii cu preotul se îndreptau spre apa Jiului. Acolo se legau la steagul bisericii busuioc, tămâie, grăunțe și alte buruieni menite să împiedice vrăjitoriile. Când se arunca crucea în apă, credincioșii trăgeau cu pușca să fugă diavolii. Și la Runcu, apa se sfințea la râu. La Turburea și în alte zone se făcea vrăjitul în Ajunul Bobotezei. O veche tradiție, care s-a adeverit de multe generații, spune că tinerele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează, în mod sigur, se vor căsători în acel an. La Țânțăreni se crede și acum că, dacă de Bobotează plouă, anul va fi secetos, iar dacă ninge va fi an bogat în roade. „Când era iarna zăpadă/Toamna aducea grămadă./De era iarna ploioasă,/Vara este secetoasă!”.

Galerie foto