Pe 7 noiembrie 1937, Biserica cu hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel era târnosită (sfințită) de către însuși mitropolitul Miron Cristea, primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. La această importantă sărbătoare a participat Gheorghe Tătărescu, prim-ministrul României, reprezentanți ai Casei Regale și ai Guvernului, episcopii Râmnicului și Hușilor, un impresionant sobor de preoți, Arethia Tătărescu, președinta Ligii Naționale a Femeilor din Gorj, garda regală și un numeros public.

Imaginile acelui moment înălțător au fost înregistrate pe peliculă de către Constantin Brâncuși, venit la Târgu-Jiu să supravegheze lucrările la operele din piatră care urmau să fie amplasate în Grădina publică. În aceeași perioadă se desfășurau și lucrările de extindere a str. Gr. Săftoiu spre est, până în bulevardul C.A. Rosetti (astăzi bd. C. Brâncuși) și spre vest, până la parcul care urma să înconjoare Coloana fără Sfârșit. Se contura, astfel, viitoarea Cale a Eroilor.
Temelia bisericii fusese pusă la data de 8 septembrie 1927, pe locul uneia mai vechi, construită în 1747. Aceasta fiind într-o avansată stare de degradare, i-a determinat pe câțiva credincioși inimoși să ia inițiativa demolării ei și ridicării unei noi biserici. Pentru planurile bisericii a fost contactat arhitectul Anghel Păunescu. Între 1927 și 1934 planul construcției a suferit modificări în ceea ce privește înălțimea zidurilor, intrările și acoperișul. Din cele cinci turle prevăzute inițial, au fost păstrate doar trei, așa cum propusese arh. I. Atanaisescu (Z. Cârlugea, Zoia Elena Deju, Arethia Tătărescu, Marea Doamnă a Gorjului interbelic, p. 156).
Lipsa fondurilor a dus la întreruperea lucrărilor mai mulți ani, astfel că la începutul anului 1937 acest lăcaș de cult era încă în curs de executare.
Importantul proiect început cu Monumentul Recunoștinței ce urma a fi amplasat pe locul fostului târg de vite al orașului a deblocat energii și fonduri importante, care au condus la finalizarea lucrărilor. Brâncuși ceruse ca între Parcul Coloanei și digul Jiului să se traseze o stradă „ideal dreaptă” (după V.G. Paleolog). De altfel, Liga Națională a Femeilor din Gorj (sau Liga Femeilor Române din Gorj), prin președinta sa, Arethia Tătărescu, contribuise, încă din 1934, cu suma de 100.000 lei „pentru lucrările Bisericii Sfinții Apostoli din Târgu-Jiu”, din beneficiul de 800.000 obținut la expoziția din București din vara anului 1934, precum și cu alte sume colectate (210.000 lei) sau bani depuși de atelierul Ligii (Z. Cârlugea, Zoia Elena Deju, Arethia Tătărescu, Marea Doamnă a Gorjului interbelic, p. 159).
Într-un memoriu întocmit de ing. Ioan Vintilă, șeful Serviciului Tehnic al Primăriei, care însoțea adresa nr. 304 din 2 octombrie 1937, pe lângă justificările privind execuția parcului din jurul monumentului (respectiv Parcul Coloanei), apar și câteva informații noi: Biserica Sf. Apostoli a fost finalizată datorită „ajutorului bănesc al Ligei Naționale a Femeilor Române de sub președenția Doamnei Aretie Tătărescu...”; str. Gr. Săftoiu (împreună cu prelungirile ei) va fi consacrată eroilor căzuți în război și urmează a primi numele de „strada Eroilor”; lucrările de amenajare și de prelungire a străzii s-au efectuat din „fondul de circa 5.000.000 lei, acordat de Direcțiunea Generală a Drumurilor din Ministerul Lucrărilor Publice și al Comunicațiilor”.
Dar lucrările efectuate în vara și toamna anului 1937 nu s-au rezumat la construcția bisericii, ci și la străzile și trotuarele care o înconjurau. Tot atunci a fost amenjat și un scuar în fața bisericii.
Cu ocazia excavațiilor executate în jurul bisericii, au fost descoperite unele oseminte umane care par să fi aparținut unor persoane importante, întrucât au fost „depuse într’o boltă în imediata vecinătate a bisericii noi construită pe locul celei vechi”, după cum reiese din adresa nr. 331 din 21 octombrie 1937, întocmită de Serviciul Tehnic al primăriei. Ca urmare s-a cerut aprobarea cheltuielilor de reînhumare a acestor rămășițe pământești în cimitirul ortodox al orașului.
În data de 20 octombrie 1937, Liga Națională a Femeilor Gorjene aduce la cunoștință Primăriei Târgu-Jiu, prin adresa nr. 6330, hotărârea ei de a dărui orașului „o coloană și un portal de piatră opere a marelui sculptor Brâncuşi, care în chipul acesta aduce un prinos de recunoştiinţă Judeţului său natal”.
Intenția Ligii era formulată astfel: „Crearea unei străzi care va purta numele «Calea Eroilor», cale care va porni din preajma Jiului trecând prin grădina publică, pentru a merge până la actualele cazărmi [...] La începutul acestei căi se va așeza portalul sus-numit, iar pe promontoriul ei lângă cazărmi, se va ridica coloana recunoștiinței, legându-se astfel amintirea locurilor pentru care au luptat Eroii gorjeni, cu ideea recunoștiinței fără de sfârșit simbolizată prin coloană” (se face mențiunea că Liga va pune la dispoziție suma de 750.000 lei pentru plata exproprierilor respective).
Se mai aduce la cunoștință că Liga a luat pe răspunderea sa „construcția Bisericei Sf. Apostoli care se află pe strada destinată Eroilor”. Se poate înțelege de aici că biserica, precum și strada respectivă erau închinate preamăririi actelor de eroism ale gorjenilor. Se face precizarea că: „Atât facturile de plată ale celor 2 monumente, clădirea bisericei precum și suma depusă pentru plata exproprierilor reprezentând valoarea de lei 2.200.000 sunt rezultatele exclusive ale muncii noastre de ani de zile...” (i.e. Liga Națională a Femeilor Gorjene). Se specifică în final că Liga înțelege „ca orașul Tg.Jiu să respecte întotdeauna donațiunea în forma în care a fost făcută”. Pe versoul scrisorii se află decizia olografă a Consiliului comunal cu nr. 151 din 12 noiembrie 1937, prin care se acceptă donaţia Ligii. La sfârșitul lunii octombrie a anului 1938, toate aceste lucrări sunt finalizate, astfel că Liga Națională a Femeilor Gorjene, prin adresa înregistrată la primăria orașului cu nr. 7501 din 27 octombrie 1938, anunță că „predă orașului Tg.Jiu monumentele închinate Eroilor” cu ocazia festivităților din acea zi. Totodată, se prezintă situația sumelor cheltuite pentru executarea lucrărilor respective, care totalizau la acea dată 2.436.275 lei. Defalcat, sumele au fost repartizate astfel: Biserica Sfinții Apostoli – 666.462 lei, exproprierea pentru deschiderea Căii Eroilor – 746.000 lei, Portalul de piatră din grădina publică – 683.198 lei și Coloana – 340.615 lei. Liga roagă primăria să păstreze aceste monumente ca „să ne amintim întotdeauna de Eroi, care și-au jertfit viața pentru Patrie”.
În volumul Brâncuși inedit (autori: Doina Lemny și Cristian-Robert Velescu), la p. 415 sunt publicate trei telegrame în limba franceză, trimise de Arethia Tătărescu lui Brâncuși în toamna anului 1937, din care o reproducem pe cea care se referă la ziua de 7 noiembrie 1937: „comandat piatră Deva primul transport sosește 25 octombrie Targujiu = Arethie Tatarescu” (4 octombrie 1937). Tot aici apare și o invitație „strict personală” (în limba română), adresată de Arethia Tătărescu lui Brâncuși, deja aflat la Târgu-Jiu: „Vă rugăm să binevoiți a lua parte Dumineca 7 Noembrie ora 1, la Masa ce va avea loc în Saloanele Cercului Militar după Sfințirea Bisericii Sfinților Apostoli./ Președinta, Arethie Tatarescu/ Costumul national Tg.-Jiu,/ 2 Noembrie 1937/ Rugăm a prezenta aceasta Carte la intrare Domnului Maestru Brâncus”. Conform informațiilor de la moștenitorii artistului, se pare că „Brâncuși a sosit la 27 octombrie la Târgu-Jiu, unde a stat până la 9 noiembrie” (Sorana Georgescu-Gorjan, O arhivă cu surprize infinite – DAȚIUNEA BRÂNCUȘI, Rev. Brâncuși (serie nouă), decembrie 2005, p.27).
Imaginile-document surprinse atunci pe peliculă de către Constantin Brâncuși sunt printre puținele care ne dau o idee despre cum arăta urbea de pe Jiu în timpul ridicării ansamblului sculptural.

Cei interesați vor putea recunoaște, în ultimele 20 de minute ale filmului realizat de către Brâncuși, casele care înconjoară și acum Biserica „Sf. Apostoli” (https://www.youtube.com/watch?v=FnVVNc29JQc) .