Muzeul Judeţean Mureş deţine, încă din anul 1924, o comoară unică în lume, Fibula de la Suseni. Deoarece nu a mai fost descoperită o astfel de piesă niciunde în lume, specialiștii nu au putut să o clasifice în niciunul dintre cele trei tipuri de passementerie existente până în acel moment.

Fibula de la Suseni de tip passementerie, ceea ce înseamnă că are spirale, cu scut şi cu pandantive, a fost descoperită din întâmplare în 1924 pe raza comunei Suseni. Era îngropată într-un vas ceramic alături de alte obiecte din bronz, în majoritate fragmente. Fibula de la Suseni era întreagă şi într-o stare foarte bună, iar de atunci, oricâte cercetări s-au făcut în legătură cu acest misterios accesoriu vestimentar, nu a mai fost găsită nicăieri în lume o piesă identică. Fibula de la Suseni se află în colecţia Muzeului Judeţean Mureş, este cea mai importantă piesă din colecţie, are 22-23 centimetri lungime şi are o greutate de peste 300 de grame. Piesa este atribuită Epocii Bronzului sau sfârşitului Epocii Bronzului. Se presupune că era folosită ca accesoriu de îmbrăcăminte, se prindea haina cu ea în partea superioară a corpului, lângă umăr. Se pare că ea nu ar fi fost folosită. "Un mic detaliu pe care îl putem remarca este că a fost descoperită într-un vas de lut, adică piesele din bronz au fost depuse într-un vas de lut. Din păcate, piesele vasului s-au pierdut şi din această cauză încadrarea culturală a depozitului nu mai poate fi precizată. Descoperirea se numeşte 'tezaur de bronzuri' pentru că acesta conţinea foarte multe piese de bronz, în jur de 100 de piese, printre care toporaşe, fragmente de săbii sau de lame de săbii, brăţări, fragmente de fibule, dar foarte multe piese erau fragmentare. Cea mai importantă piesă, care era întreagă, este Fibula de la Suseni, care se poate încadra în tipul fibulă de passementerie. Este un exemplar unicat, mai avem alte piese asemănătoare, dar o piesă identică cu Fibula de la Suseni nu mai există în lume. Avem piese asemănătoare şi din Transilvania, nu atât de frumoase, unele întregi, altele fragmentare, mai avem fibule de tip passementerie şi în Ungaria, Cehia, Slovacia, dar o astfel de piesă frumos lucrată, întreagă şi chiar cu o condiţie de păstrare foarte bună nu mai există. (...) Unicitatea ei e dată de formă, Fibula de la Suseni este una de tip passementerie varianta Suseni, în condiţiile în care în lume tipurile de passementerie sunt numerotate cu A, B şi C", a declarat cercetătorul Rezi Botond, din cadrul Muzeului Judeţean Mureş, citat de Agerpres.