Ce facem pe caniculă? Pe măsură ce căldura sufocantă a verii s-a instalat de câteva săptămâni, este vital să luăm măsuri adecvate pentru a ne proteja de potențialele riscuri pentru sănătate asociate cu vremea extrem de caldă și indicele ridicat de disconfort termic. Elena Mateescu, directorul ANM, a explicat la Antena 3 CNN cum va evolua vremea caniculară în zilele următoare şi ce orașe vor înregistra temperaturi de 45 de grade Celsius. „"Într-adevăr, vorbim de o vreme caniculară în continuare și la acest sfârșit de săptămână și pentru săptămâna viitoare. Dacă mâine, în cea mai mare parte a țării, local va fi caniculă și mă refer aici în mod deosebit la extremitatea sudică a țării, acolo unde valorile de temperaturi se vor mai apropia de 35°C, de luni valul de căldură se va intensifica și extinde în cea mai mare parte a țării. Vorbim de maxime între 30 până la 37°, maxime măsurate în condiții standard la umbră și nu în ultimul rând, indice de disconfort termic care va putea depăși pragul critic de 80 de unități. Și cu siguranță vom vorbi și de temperaturi resimțite de peste 40, posibil până la 44-45°.

Marți și miercuri vor fi cele mai călduroase zile din săptămâna care urmează, pentru că deja vom consemna valori la nivelul maximelor, în creștere 30 până la 41°. Va fi caniculă în toate zonele de câmpie și de podiș. Indicele temperatură-umezeală cu siguranță va depăși pragul critic de 80 de unități semnificativ, în special în partea de sud a Crișanei, în Banat, în Oltenia, în Muntenia, în vestul Dobrogei și sudul Moldovei, acolo unde vom vorbi cu siguranță și de temperaturi maxime care se pot apropia de 45° vorbim aici de temperaturile resimțite.

De asemenea și ziua de miercuri, pentru că și pe parcursul zilei de miercuri valul de căldură va persista în intensitate, în special în partea de sud-est, parțial în centrul țării din nou, vom vorbi de temperaturi între 31 și 40° la umbră, inclusiv în Capitală ne așteptăm ca săptămâna viitoare, marți și miercuri, să consemnăm cele mai ridicate valori din acest al treilea val de căldură, respectiv 40° la umbră, cu siguranță, posibil 44-45”, a spus meteorologul. 

Mai jos, un material informativ realizat de medicul Cristina Cornoiu, medic specialist medicină de familie, angajat al Spitalului Județean de Urgență Târgu-Jiu - cu sfaturi medicale și nu numai.

Expunerea la temperaturi crescute poate determina o alterare a mecanismelor care reglează temperatura internă și reducerea toleranței la căldură.
Pe măsură ce temperatura mediului extern crește, organismul uman trebuie sa depună tot mai mult efort pentru a menține o valoare optimă a temperaturii corporale. Pentru acest lucru se vor angrena anumite mecanisme reflexe, precum dilatarea vaselor sangvine de la nivel superficial, astfel încât să se poată pierde căldura, inclusiv prin transpirație. Pe măsură ce transpirația se evaporă, căldura părăsește treptat corpul prin piele.
Dilatarea vaselor de sânge poate duce la scăderea tensiunii arteriale și la creșterea efortului pe care inima îl depune să pompeze sângele. Astfel, inima va încerca să trimită sângele în mod corespunzător către tot organismul, iar pentru acest lucru va trebui să își accelereze ritmul, apărând tahicardia. În cazul în care tensiunea arterială scade prea mult, organele interne nu vor mai primi tot sângele de care au nevoie, iar riscul de infarct miocardic va crește considerabil.
Deoarece vasele sangvine suferă modificări, la nivelul pielii se pot instala erupții cutanate și prurit (mâncărime). De asemenea, membrele inferioare se pot inflama semnificativ. În același timp, transpirația va duce la pierdere de lichide și sare, dar și la dezechilibre importante între aceste elemente.
În final, toți acești factori se pot cumula și pot provoca epuizarea termică a organismului. Aceasta se manifestă prin următoarele elemente: confuzie, stare de amețeală, senzație de leșin (lipotimie), dureri de cap (cefalee), greață, crampe musculare, transpirații abundente, fatigabilitate (oboseală marcată).
Categorii de persoane vulnerabile în perioadele de caniculă
În general, oamenii sănătoși pot face față unei perioade moderate de căldură. Totuși, expunerea prelungită la temperaturi ridicate poate reprezenta un factor de risc. Vârstele extreme sau unele afecțiuni cronice pot face indivizii mai puțin capabili să își controleze eficient temperatura corporală.
Organismul sugarilor controlează cu dificultate procesul de termoreglare, astfel încât aceștia prezintă un risc crescut în perioada caniculară. Părinții ar trebui să evite expunerea copiilor la medii foarte calde. De asemenea, hidratarea celor mici este extrem de importantă și poate pune în pericol viața acestora atunci când nu este realizată corespunzător.
Vârstnicii nu mai detectează schimbările de temperatură la fel de bine ca în tinerețe, iar organismul lor nu mai poate coborî eficient temperatura corporală. Adesea, persoanele în vârstă nu mai simt când temperaturile devin prea înalte și se expun timp îndelungat, fără a conștientiza expunerea.
Unele afecțiuni de sănătate, precum diabetul zaharat, pot face organismul să piardă mai rapid apă, fie prin transpirație, fie prin urinări frecvente. Astfel, aceste persoane trebuie să fie prudente când se expun la medii foarte calde și trebuie să realizeze un consum ridicat de lichide pentru a suplini pierderile.
Atunci când o persoană se expune la temperaturi ridicate, are loc o suprasolicitare a sistemului cardiovascular prin creșterea debitului cardiac și prin scăderea tensiunii arteriale, din cauza vasodilatației.
Aceste fenomene pot duce la alterarea stării generale a persoanelor sănătoase, cu efecte destul de grave asupra pacienților cardiaci.
Organismul uman elimină excesul de căldură prin transpirație, iar dacă această cantitate de apă pierdută nu poate fi compensată printr-o hidratare corespunzătoare, se instalează deshidratarea și complicațiile acesteia. Deshidratarea agravează starea bolnavilor cardiaci.
Vara, se impune ca pacienții cu hipertensiune arterială, boală cardiacă ischemică sau insuficiență cardiacă să stea cât mai puțin la soare. Un real risc al caniculei este acela că pacienții diagnosticați cu boli cardiace se pot decompensa din cauza căldurii, ajungându-se până la insuficiență cardiacă.
Efectele medicamentelor asupra organismului în perioadele de caniculă
Impactul căldurii asupra organismului poate fi influențat de urmarea unor anumite tratamente medicamentoase. Totuși, tratamentele recomandate de medic nu trebuie întrerupte fără acordul acestuia.
Diureticele cresc cantitatea de apă pe care corpul o elimină. Aceste medicamente sunt folosite în cazul mai multor afecțiuni, inclusiv în boli cardiace sau neurologice. La temperaturi ridicate, acestea cresc pericolele asociate dezechilibrelor hidro-electrolitice.
Beta-blocantele, o altă categorie de medicamente destinate pacienților cu boli cardiovasculare, deoarece ajută la scăderea ritmului cardiac, pot îngreuna capacitatea organismului de a elimina căldura excesivă.
Antihipertensivele reprezintă o categorie de medicamente ce au ca scop reducerea tensiunii arteriale. Combinația dintre scăderea tensiunii produse de aceste medicamente și cea produsă de căldură poate fi periculoasă. Același efect îl pot avea și unele medicamente indicate pentru pacienții cu boală Parkinson, dar și boala Parkinson în sine.
Anumite medicamente destinate persoanelor cu epilepsie pot duce la blocarea procesului de transpirație, îngreunând astfel răcirea organismului.
De asemenea, litiul (determină efecte psihotrope caracteristice la bolnavii cu psihoză maniacală) și statinele (clasă de medicamente folosite pentru a reduce valorile colesterolului seric) pot avea o concentrație mai mare în sânge atunci când există pierderi prea mari de lichide. Astfel, aceste medicamente pot produce complicații suplimentare.
Căldura poate ucide?
Răspunsul la aceasta întrebare este unul afirmativ. Cele mai multe decese cauzate de expunerea la căldură sunt reprezentate de infarcte miocardice și accidente vasculare cerebrale ce s-au instalat în încercarea organismului de a menține o temperatură stabilă.
Recomandări pentru pacienții cu boli cronice pe timp de caniculă
– În zilele în care temperatura depășește 35°C, evitați să ieșiți din casă. Cea mai periculoasă perioadă este cea de la amiază, când soarele este foarte puternic. Încercați limitarea activității în aer liber dimineața devreme și seara după ora 19:00. Evitați să ieșiți din casă, pe cât posibil, în intervalul orar 11.00-18.00, prevenind astfel agravarea afecțiunilor cronice și apariția complicațiilor.
– Ziua, pentru a menține o temperatură scăzută în locuință, este recomandat ca geamurile să fie ținute închise. Seara, când se răcorește, încăperile trebuie aerisite.
– Îmbrăcați-vă adecvat. Alegeți haine lejere, în culori deschise sau fabricate din materiale naturale, răcoroase, precum inul, bumbacul, mătasea etc. De asemenea, este foarte important să aveți capul acoperit cu o pălărie, șapcă, sau chiar să folosiți o umbreluță de soare. Sunt utili și ochelarii de soare, precum și folosirea cremelor cu factor de protecție ridicat.
– Beți multe lichide. Este important să beți cât mai multe lichide, indiferent de nivelul de activitate fizică practicat. Se recomandă, pentru zilele caniculare, un consum mai mare de lichide decât de obicei (3 litri de apă pe zi, în loc de cei 2 litri uzuali). De asemenea, nu așteptați să vă fie sete pentru a vă hidrata. Evitați băuturile foarte dulci, pe bază de cafeină sau alcoolice, deoarece produc deshidratare.
– Înlocuiți sarea și mineralele pierdute prin transpirația excesivă. Alimentele proaspete de vară, respectiv fructele și legumele de sezon, sunt o cale sigură prin care puteți avea grijă de sănătatea inimii și a întregului organism.
– Evitați mesele calde și grele. Acestea contribuie la creșterea temperaturii corporale.
– Verificați-vă frecvent nivelul tensiunii arteriale.
– Nu se măresc sau micșorează dozele medicamentelor fără recomandarea medicului curant!
– Verificați actualizările meteo. Urmăriți posturile de știri pentru afla dacă au fost emise alerte pentru temperaturi extreme și care sunt recomandările specialiștilor pentru a vă proteja de efectele negative ale caniculei.