Tradiții de Rusalii: ce trebuie să faci să îți meargă bine! „Călușul”, jocul magic din Oltenia
În fiecare an, la 50 de zile după Paşte, creştinii sărbătoresc Pogorârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus. Duminică, 27 mai, este şi sărbătoarea Rusaliilor, care, în tradiţia populară, sunt fiinţe fantastice, malefice, care umblă prin văzduh şi provoacă mult rău oamenilor. În tradiția populară există câteva obiceiuri acre trebuie respectate pentru a ne merge bine!
Pentru a apăra gospodăria de invazia acestor spirite, în sâmbăta Rusaliilor oamenii obişnuiesc să pună la porţile caselor ramuri verzi de tei, despre care se spune că alungă duhurile rele. în Muntenia, Moldova şi Oltenia se împodobesc porţile cu ramuri de tei şi se dansează Jocul Căluşarilor, în Oltenia se sfinţesc ramurile de soc, tei, rug de mure şi jaleş, bune pentru medicina populară.
Obiceiuri din Gorj
În cartea lui Al. Doru Șerban „Credințe, datini și obiceiuri din Gorj” găsim mai multe informații despre obiceiurile de Rusalii din județul Gorj. De exemplu, la Aninoasa era interzis ca femeile să lucreze în ziua de Rusalii; în săptămâna dinaintea sărbătorii era bine să consumi usturoi și nu trebuia să umbli noaptea pe câmp. La Godinești, de Rusalii nu se umbla cu flori roșii-era interzisă atingerea oricărei flori de culoare roșie! Fetele și femeile băgau în sân (în haine) leuștean, pelin, usturoi ca să fie apărate de Rusalii. La stâplii porților se pun crengi de tei înflorit în mai toate satele Gorjului, obicei care se păstrează și astăzi. În Duminica Rusaliilor sunt organizate în mai multe sate petrecri câmpenșeti.
Obiceiul Călușului se practică și în Gorj mai ales în săptămâna Rusaliilor. Călușul sau jocul călușarilor semnifică un zeu cabalin, implicat în nașterea și sfârșitul ciclic al timpului! Din ceata de Călușari fac parte (potrivit autorului Al. Doru Șerban n.red.): Mutul, Vătaful, Ajutorul de Vătaf, Stegarul și Călușarii. Călușul din Gorj avea menirea îmbunării spiritelor, era folosit pentru vindecarea celor suferinzi. Este un dans ritualic, arhaic. În componența Călușului de Gorj erau întâlnite acum zeci de ani trei jocuri: Plimbarea prin căluș, Floricica și Creițele. „Călușarii umblau prin sate și se spunea că acela care se prindea în jocul lor trebuia să jaoce trei ani. Era bine pentru sănătate. (...) În Sâmbăta dinainte de Rusalii în foarte multe sate din Gorj se fac pomeni și parastase pentru morți, fiind denumită și Sâmbăta Morților sau Moșii de vară”, scria Al. Doru Șerban în volumul mai sus amintit.