Sus, în munții din județul Vâlcea, „se ascunde” o comoară a ortodoxiei românești: Schitul Pătrunsa, a cărui veche biserică datează din 1740 și este monument de patrimoniu. Aici, obștea de călugări s-a retras pentru a fi mai aproape de Dumnezeu, asemenea monahilor de la Muntele Athos. Turiștii dornici de o lungă plimbare, finalizată cu liniștea și regăsirea de la Schitul Pătrunsa, vin destul de des aici. Cel mai des, pelerinii din toate colțurile țării se încumetă să străbată drumul lung prin pădure.

Oltenia este tărâmul unor prea cunoscute mănăstiri, adevărate bijuterii arhitectonice, locuri unde s-a întărit creștinismul ortodox; amintim aici Mănăstirile Lainici și Tismana din Gorj, Mănăstirile Arnota, Bistrița, Frăsinei și Horezu din Vâlcea, Mănăstirile Brâncoveni și Clocociov din Olt, frumoasele Mănăstiri Sfânta Ana, Strehaia, Topolnița șiVodița din Mehedinți. În județul Vâlcea, sunt cele mai multe lăcașuri de cult unde viețuiesc monahi și monahii din toată regiunea. Mai puțin vizitate de turiști, parte din cauza traseului aneviois, sunt schiturile din munții Vâlcii-din Parcul Național Buila-Vânturărița. La Schitul Pătrunsa nu se poate ajunge cu mașina, ci doar pe jos sau călare. Se află pe raza comunei Bărbătești, iar numele mănăstirii Pătrunsa pare a veni de la faptul că „aici a fost pătrunsă de durerile facerii mama celui care a devenit mai târziu Episcopul Clement al Râmnicului. Femeia fugise de teama turcilor care lăsau urgie în urma lor”, spune legenda. Tot potrivit aceleiași legende, la Pătrunsa se pare că a existat viață monahală încă din secolul al XV-lea, dar o avalanșă puternică a distrus tot. Schitul a fost reconstruit în 1740 de Episcopul Clement al Râmnicului în cinstea mamei sale. Actuala biserică are ziduri groase, fațade simple, văruite în alb, un brâu median de cărămizi ieșite în relief. Pictura bisericii este în stil brâncovenesc. „La Pătrunsa, care este în munte, nu prea există posibilitatea cultivării unor legume, așa că viețuitorii de aici sunt strâmtorați în ceea ce privește hrana. Este aici o liniște deplină, un peisaj de munte care ți taie răsuflarea, aer nepoluat, te poți reculege sufletește, așa că sfătuiesc pe cât mai multă lume să vină aici”, spunea autorul Vasile Dumitrache în volumul „Mănăstirile și schiturile Olteniei”. La schit pot înnopta doar bărbații.

Notă: Primarul Banacu si Becali 2019 Sursa: Ziarul Vocea Vâlcii

Latifundiarul Gigi Becali a spus că s-ar retrage la Pătrunsa

Gigi Becali a şocat în urmă cu câţiva ani când a anunţat că şi-ar dori ca anii bătrâneţii să îi petreacă la un schit din judeţul Vâlcea, unde îşi va cumpăra teren şi câteva sute de oi, va trăi simplu, natural şi cu mâncare sănătoasă, scrie Click. Prima dată în 2018, Becali a venit la Pătrunsa cu ajutoare umanitare, căci aflase de viaţa grea pe care o duc călugării de aici. A revenit la Pătrunsa şi în cursul anului 2019, dar de atunci nu şi-a mai făcut apariţia. „Au fost atunci câteva discuţii, în 2018 şi 2019, când domnul Becali a venit la Schitul Pătrunsa. A manifestat interes faţă de terenurile din zonă, spunea că îşi doreşte să se retragă de la Bucureşti la mănăstire, dar că ar avea nevoie şi de teren ca să crească oi. Teren am fi găsit aici. Era şi cred că încă este foarte bun prieten cu stareţul Varsanufie, cel care conducea Schitul Pătrunsa atunci. Acum a fost mutat de acolo. (…) Le-a adus călugărilor ajutoare, alimente, ceva utilaje, de toate, cam de 100.000 de euro din ce ştiu, foarte multe. Atunci le-a promis călugărilor că le va cumpăra o şenilată ca să aibă acces mai uşor spre schit. Este o zonă de munte mai greu accesibilă, se merge pe jos peste 3,5 km. Din 2019, domnul Becali nu a mai venit la Pătrunsa. A fost la Mănăstirea Frăsinei, unde s-a mutat stareţul Varsanufie. Ar fi fost un lucru extraordinar pentru întreaga zonă dacă domnul Becali s-ar fi retras aici, la Pătrunsa. M-aş fi bucurat enorm!”, a spus primarul Constantin Banacu de la Bărbăteşti-Vâlcea. 

Cum ajungi la Schitul Pătrunsa 

Schitul Pătrunsa se află la şapte kilometri de comuna Bărbăteşti, judeţul Vâlcea. De pe DN 67, Rm. Vâlcea – Târgu Jiu, se face dreapta la Bârzeşti, pe DJ 646E, şi, după opt kilometri, când începe pădurea, se urcă pe o cărare încă patru kilometri.

 Sursa foto: Facebook

Galerie foto