Moșii de iarnă este denumirea sub care mai este cunoscută ziua de 2 martie, sâmbătă, în mai multe localități dn județul Gorj. Această zi coincide cu lăsatul secului de carne, pentru că duminică va fi ultima zi în care credincioșii ortodocși vor putea mânca, carne, urmând postul Paștelui, cea mai importantă sărbătoare creștină. Sâmbăta este ziua celor adormiţi, adică a celor morţi, deoarece în moartea lui Hristos ­păcatul a murit, iar mântuirea este sunt dincolo de mormânt, în veacul ce va să fie. 

Pe 2 martie vor fi pomeniți cei morți sau adormiți, astfel că zeci de cimitire din Gorj se vor umple  de rudele celor plecați dintre noi, care aduc la morminte bucate, colaci, colivă, lumânări etc. În mediul rural și nu numai, se dau de pomană piftii și sarmale și alte bucate alese, lipie și linguri de lemn. De veacuri, gorjenii, în special cei din mediul rural, au privit moartea ca „pe momentul iminent al trecerii omului dintr-o lume în alta”. Moartea sau trecerea „acolo unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de moarte” este ultimul mare eveniment din viața omului, iar odată „plecat dintre cei vii”, rudele au mai multe obligații de îndeplinit. Pomenirea celor adormiți și darea unor bucate și lucruri de pomană este una dintre ele. Conform tradiţiei ortodoxe, sâmbăta este, în acelaşi timp, zi de sărbătoare şi de pomenire a celor adormiţi. Fiecare sâmbătă este o imitare a Sâmbetei Mari, în care Mântuitorul Iisus Hristos S-a aflat „în mormânt cu trupul, în iad cu sufletul, ca un Dumnezeu, în rai cu tâlharul şi pe tron împreună cu Tatăl şi cu Duhul”, aşa cum mărturisim într-un tropar.

Prilej de reîntâlnire

Sâmbăta Morților se celebrează de trei ori pe an: vara, toamna și iarna. De fiecare dată, această zi este și un prilej de reîntâlnire a rudelor plecate din localitățile de origine. Mulți revin acasă atunci când trebuie să facă pomenirea morților, acesta fiind felul prin care își arată respectul și iubirea față de cei decedați și arată că nu i-au uitat pe cei plecați dintre noi. Slujba în care sunt pomeniți cei adormiți întru Domnul este cunoscută sub denumirea de parastas. În cadrul acestei slujbe speciale, trupul mortului, nefiind de față, este simbolizat prin colivă. Pomana pentru morți este o obligație morală a celor rămași în viață, așa arată că l-au respectat și cinstit pe cel plecat. Prima pomană este cea din ziua înmormântării, și atunci și de fiecare data la o pomană se face colivă. Cei veniți la pomană primesc și câte un colac, pe lângă mâncare câtă voiau și băutură. Se spune „Să fie primit!”, preotul zice „Dumnezeu să îl ierte”, se răspunde „Să-l ierte Dumnezeu!”. La 40 de zile de la înhumare, se face pomana mare, de șase săptămâni, când în absolut toate zonele Gorjului, se dă de pomană pat, masă, așternuturi, haine, încălțăminte. Se spune că, în această perioadă de 40 de zile, sufletul mortului călătorește prin toate locurile dragi. Dacă au posibilitatea, cei din familie sapă o fântână pentru sufletul celui decedat.

Galerie foto