Dintre toate darurile cu care au fost hărăzite aceste locuri, cel mai de preț îi sunt oamenii. Iar cei mai simpli dintre ei, parcă mai abitir decât alții, sfințesc locul nu numai cu mâinile, ci prin credință și grijă pentru tot ce lasă viitorului să le poarte numele…
Poate de aceea Gorjul are atât de mulți tineri de mare valoare, fii și fiice ai gorjenilor care muncesc zi lumină și, uneori, la sute de kilometri distanță de casă pentru venitul modest care urmează să asigure, înainte de toate, cele necesare copiilor și, mai ales, educația lor. Altfel spus, viitorul nostru!

Se întâmplă rar ca un tânăr să se desăvârșească atât pe latura științelor exacte, cât și pe cea umanistă. Alexandra Anton este unul dintre acești copii minune ai Gorjului. Provine dintr-o familie modestă, dar muncitoare și cinstită, oameni de la care a învățat să nu-și uite identitatea și rădăcinile, oriunde ar purta-o pașii în lumea largă. Cei șapte ani de-acasă i-au fost temelia bine-legată pe care dascăli de excepție ai Colegiului Național Tudor Vladimirescu din Târgu Jiu au construit apoi, an după an, încă din clasa I, formarea sa ca om.

În vara anului trecut, Alexandra a absolvit cu cele mai mari onoruri Facultatea de Geografie a Universității Babeș Bolyai din Cluj Napoca, cea mai veche universitate din România. Șefă de promoție în toți anii studenției, cu 10 plin la toate disciplinele, odată licențiată, gorjeanca a primit oferte dintre cele mai generoase, în Cluj. Pe lângă joburi atrăgătoare în profesia pe care și-o alesese, ar fi putut fi integrată în structura didactică sau în cercetare. Totuși, în vreme ce elitele studenției, ba chiar ale liceelor, aleg din ce în ce mai des să se formeze profesional în orașe de top, din țară și străinătate, tânăra ce-și uimise profesorii și colegii din Ardeal cu dorința sa de perfecțiune a ales să se-ntoarcă acasă, în Târgu Jiu.

Validarea talentului

Parcursul impresionant al elevei târgujiene Alexandra Anton către studenta excepțională a Clujului este dovada vie că, alături de familie, dascălii sunt cei ce plămădesc la propriu viitorul. Fetița cu păr negru și cârlionțat a avut norocul să întâlnească profesori cu har, care i-au citit devreme talentul și pasiunile. Povestea Alexandrei se țese în jurul profesorilor ei de limba română, din gimnaziu și liceu, care i-au validat talentul și i-au oferit, asemeni părinților săi, susținere necondiționată.
Alexandra își amintește cu drag că, deși excela în științele exacte, în clasa a VII-a, a existat în viața ei un dascăl care i-a oferit șansa să-și dezvolte talentele și încrederea că poate să facă orice dacă-și însoțește munca cu pasiunea: „Da, îmi plăceau matematica, fizica, chimia, întotdeauna logica… Însă, mă simțeam întru totul completă când citeam, când scriam proză, versuri sau cântam. Cumva, se dezvoltaseră în mine, la acea vreme, două conștiințe. Faptul că eram îndrumată de mai toți profesorii către un profil de liceu care se potrivea rigorilor exacte blocase latura mea creativă. Însă profesoara mea de literatură de atunci, Diana Găvan, a știut exact cum să-mi ofere șansa de a-mi dezvolta, simultan, toate înclinațiile. Așa am participat la primele olimpiade de limba română, mi-am prezentat pentru întâia oară versurile și am dobândit încredere și în ceea ce făceam din pasiune.”

„Mi-am făcut un țel în viață din a nu o dezămăgi niciodată!”

Iar pasiunea a învins, odată cu admiterea în liceu: „Am ales cu inima și a fost cea mai bună alegere”, spune Alexandra, știind că „a avut mare noroc să fie elevă a clasei doamnei profesoare Elena Roată, alături de care a descoperit lumea întreagă chiar din scaunul unei bănci”. Și nu doar lumea exterioară! Profesoara sa de suflet i-a arătat cum să-și găsească drumul către ea însăși: „E, într-adevăr, o mare artă să fii dascăl… Trebuie să le fii părinte copiilor, profesor, magician… și toate la superlativ! Fiind ea însăși un om puternic, doamna Elena Roată ne-a învățat și pe noi asta. Iar eu mi-am făcut un țel în viață din a nu o dezămăgi niciodată!”

De ”magia” dascălului Elena Roată se leagă și destinul Alexandrei, ca multe alte destine de 10 ale Gorjului. Dorința permanentă de competiție, starea de bine pe care eleva o regăsea atunci când oferea ajutor, curiozitatea cu rang de calitate față de vechi și nou, nevoia de a se autoinstrui sau de a se regăsi pe sine scriind, toate au fost îngrijite și desăvârșite de mentorul său. De la excelența la clasă la olimpiade și voluntariat, de la întâlniri interactive cu scriitori și academicieni la piese de teatru în care protagoniști au fost chiar ei, elevii, de la responsabilitatea elevului de a asimila informația la aceea de a-și împărți cunoașterea… prin toate au trecut Alexandra și colegii săi, grație devotamentului profesoarei despre care a istorisit cu admirație, mai apoi, întregului Cluj.
A fost olimpică la multe discipline, a jucat în piese de teatru, a predat limba engleză copiilor și vârsnicilor în cadrul programului de voluntariat Europe Direct, derulat la Biblioteca Județeană Christian Tell, a fost ghid la Muzeul Județean Alexandru Ștefulescu în câteva ediții ale Nopții Muzeelor, a dialogat dezinvolt cu academicieni și scriitori invitați la Tg. Jiu și a câștigat competiții, chiar cu cei mai mari decât ea… Pentru Alexandra, locul II nu există. Era doar în al doilea an de liceu când Universitatea Constantin Brâncuși din Tg. Jiu i-a oferit Premiul special pentru originalitate, în cadrul Conferinței Ecostudent 2015!

Ce spune profesorul Elena Roată despre Alexandra

Cu aceeași prețuire, povestește despre eleva sa doamna Elena Roată, doctor în filologie și diriginta Alexandrei : „De foarte multe ori, în aceste vremuri tulburi, când semnele Binelui nu se prea arată, spun: Umaniștii nu pier. Ei apar pentru a da puteri Lumii să renască. Alexandra Anton face parte din această nobilă și rară clasă a umanității. Hipersensibilitatea ei o situa într-o tăcere plină de semnificații. Modestie dublată de inteligență și rafinament, capacitate de reflecție asupra umbrelor prezentului, spirit critic - toate încăpeau într-un suflet care a crezut mereu într-o lume mai dreaptă. 
Alexandra a primit de acasă o educație sănătoasă, pe care a cultivat-o în anii de liceu, apoi, mai târziu, în studenție. Valorile și principiile transmise de minunata ei familie nu au fost pervertite de ispititoarele și amăgitoarele valuri ale vieții.  O am în  gândurile mele mereu. I-am rezervat în inima mea un loc special. Îmi doresc ca tineri ca ea să spargă bariere și mentalități și să se impună în viață. Alexandra poate schimba comportamente. E nevoie de asemenea oameni într-o societate care și-a pierdut sensul! Iar Alexandra crede cu tărie în Binele, Frumosul și Adevărul în care ar trebui să locuim cu toții.”
Alături de Elena Roată, cea care continuă să-i fie sursă de inspirație, în sufletul copilului de nota 10, și-au câștigat locul și alți profesori, îndrumători ai tuturor pașilor ei până la omul care a devenit astăzi. Printre ei, Monica Neamțu, profesorul cu care a descifirat tainele limbii latine, Vasile Zaharia, cel care i-a cultivat interesul temeinic pentru geografie, profesori ai CNTV Tg. Jiu, și Mircea Alexe, prodecan al Universității Babeș Bolyai, coordonatorul lucrării sale de diplomă.

Inginer topograf

Astăzi, Alexandra este inginer topograf în Târgu-Jiu. Lucrarea sa de licență, în teledetecție, notată cu aceeași notă de 10, a avut drept reper de analiză Gorjul, locul în care a crescut și unde s-a întors cu drag. Între timp, urmează un master în geomatică, tot la grandioasa universitate din Cluj. Fiindcă, așa cum chiar ea recunoaște, Clujul a ajutat-o să fie ea însăși. I-a hrănit nevoia de logică și creativitatea, în același timp. În Cluj, a devenit un profesionist de mare valoare, dar a găsit și mediul prielnic pentru a-și urma pasiunile: poezia și muzica. Comunitatea ardeleană are darul de a-și adopta, într-un fel, oaspeții, deci și studenții, dat fiind faptul că aceștia se simt de la început acasă: ”Ca studenți la Cluj, ne-am simțit mereu protejați și admirați, îndemnați să ne dezvoltăm multidisciplinar și, mai ales, să ne folosim pasiunile, spune Alexandra, amintindu-și o frântură din cuvintele cu care au fost întâmpinați în primul an de studenție de către primarul orașului: Averea Clujului stă în studenții săi”!

Face ceea ce îi place

Totuși, rădăcinile s-au dovedit a fi mai puternice. După master, și-a propus doctoratul. Tot în teledetecție! Alexandra vorbește despre semnături spectrale, măsurători de radiații, teledetecție spațială, despre drone și sateliți și despre monitorizarea planetei pe care trăim cu entuziasmul tinereții ei, dar cu siguranța unui cercetător demult ancorat în salvarea lumii noastre. La fel de ușor, dar cu multă emoție în glas, povestește despre scrierile autorilor săi preferați: Matei Vișniec, George Orwell, Oscar Wilde, Eugen Ionescu sau despre piesele de teatru care se joacă în Târgu Jiu, din care n-a pierdut niciuna.
Deși e încă un copil, dovedește responsabilitatea unui adult, având agenda următorilor ani bifată cu obiective și termene precise. Vrea să-și strângă poeziile într-un volum care să fie publicat în următorii doi ani, să-și continue evoluția în muzică, să-și îmbogățească vocabularele (fiindcă vorbește cinci limbi, una dintre ele învățată fără profesor), să devină un profesionist din ce în ce mai bun în domeniul pe care l-a ales și să ajute cât poate de mult fiindcă, în felul acesta, simte că-și răsplătește mentorii și își împlinește menirea.

Dialogul cu tineri admirabili precum Alexandra Anton este de ajuns ca să ne putem imagina unde ne vom afla mâine fiindcă ideile lor descriu, întocmai ca într-o radiografie, viitorul. Competițiile și provocările pe care le câștigă profesional și uman acești tineri de mare valoare ai Gorjului sunt, de fapt, o victorie de netăgăduit pentru noi, toți. În același timp, obligă la responsabilitate pentru eforturile lor și pentru tot ceea ce generează munca, talentul și determinarea cu care urcă în ierarhia dreaptă a valorilor noastre, ridicând, în același timp, valoarea acestor locuri.

Galerie foto