În fiecare an, pe 6 ianuarie, comunitățile din județul Gorj se pregătesc pentru sărbătoarea Bobotezei, un moment important în calendarul religios ortodox. Potrivit reprezentanților Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, această zi este marcată de ritualuri și obiceiuri adânc înrădăcinate în tradițiile poporului gorjean, care, de-a lungul vremii, au păstrat o legătură strânsă între credința religioasă și obiceiurile populare, adesea influențate de superstitiile specifice zonei.

Preoții vor oficia slujba de sfințire a caselor cu apă sfințită, în conformitate cu tradiția Bisericii Ortodoxe în zilele pregergătoare Bobotezei. Această practică religioasă este un moment deosebit de binecuvântare, în care credincioșii își deschid ușile pentru a primi harul divin în locuințele lor. Astfel, preoții vor vizita, pe bază de programare sau la cerere, locuințele din parohie, sfințind apa și împrăștiind-o pe pereții caselor, pentru a aduce protecție și binecuvântare întregii familii. Această tradiție simbolizează purificarea casei și a membrilor ei, oferind un început de an plin de pace, sănătate și prosperitate.

Totodată, în dimineața zilei de Bobotează, preoții din Gorj oficiază slujba de sfințire a apei, cunoscută și sub numele de Aghiasma Mare. Aceasta este considerată o apă purificatoare, care are puterea de a vindeca trupul și sufletul. Mulți dintre credincioși cred că, după ce apa a fost sfințită, ea capătă un caracter tămăduitor și este folosită în gospodării pentru a alunga spiritele rele și pentru a proteja familia pe parcursul întregului an.

De asemenea, în unele localități din Gorj, este încă păstrată tradiția de a arunca crucea în apă, un obicei simbolic ce reprezintă purificarea apelor, dar și a întregii comunități. Tinerii, bărbați în general, se aruncă în râuri sau lacuri pentru a prinde crucea, considerându-se că cel care o aduce înapoi va avea noroc și sănătate pe tot parcursul anului.

De-a lungul secolelor, obiceiurile de Bobotează din Gorj au fost influențate și de credințele populare, care amestecă ritualurile religioase cu superstițiile ancestrale. Astfel, în multe sate, se spune că apa sfințită poate îndepărta vrăjile și blestemele, iar gospodarii o păstrează în case pentru a proteja animalele și recoltele. În plus, unii gorjeni încă respectă tradiția de a stropi gospodăria cu apă sfințită pentru a îndepărta spiritele rele și a asigura un an prosper.

O altă superstiție legată de Bobotează este că în noaptea dinaintea acestei zile, fetele tinere își pun dorințe, iar dacă își spală fața cu apă sfințită dimineața, vor visa în acea noapte viitorul soț. Aceste tradiții legate de Bobotează sunt dovada legăturii strânse dintre religie, superstiții și viața cotidiană a gorjenilor, care au reușit să păstreze vie această moștenire culturală.

De-a lungul anilor, obiceiurile de Bobotează din Gorj au reunit comunitățile, păstrând viu spiritul de solidaritate și unitate. Fie că este vorba de pregătirile din ajun, de slujbele de sfințire a apei sau de mesele tradiționale pregătite în familie, aceste ritualuri contribuie la păstrarea identității culturale a județului Gorj. Ele reflectă o perioadă în care religia și obiceiurile populare se contopeau în viața cotidiană, iar sărbătorile, departe de a fi doar un act religios, deveneau un moment de comuniune și de celebrare a tradițiilor strămoșești.

„Boboteaza în Gorj nu este doar o sărbătoare religioasă, ci o celebrare a unei identități culturale adânc înrădăcinate în tradițiile populare. Este un moment în care se îmbină credința religioasă cu obiceiuri vechi, uneori cu iz de superstiție, dar care, împreună, contribuie la păstrarea unei legături strânse între trecut și prezent. Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj încurajează păstrarea și transmiterea acestor obiceiuri pentru a menține viu patrimoniul cultural al județului nostru”, spun reprezentanții instituției.