O nouă activitate reușită în cadrul proiectului „Hristos—Lumina făuritorilor și strămoșilor mei” la Parohia Rovinari II
La inițiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat ca anul 2019 să fie declarat Anul omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari) şi Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu şi al traducătorilor de cărţi bisericeşti, în Patriarhia Română. Între manifestările culturale şi educaţionale, programate cu prilejul anului omagial şi comemorativ, Sectorul teologic-educațional organizează Concursul Național Catehetic Hristos: sufletul satului meu. La acest concurs s-a înscris și Parohia Rovinari II cu grupul catehetic „Sfântul Ioan Botezătorul”, având proiectul „Hristos—Lumina făuritorilor și strămoșilor mei”.
Chiar dacă grupul catehetic este dintr-un oraș, fărâme din satul tradițional de altă dată găsim și în orașul Rovinari, având bisericuța de lemn cu hramul „Sfântul Ioan Botezătorul” regăsindu-se pe lista monumentelor istorice. Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” este biserica fostului sat Roșia Jiu intrat în perimetrul orașului odată cu urbanizarea și este în prezent înconjurată de blocuri. Momentul ridicării bisericii este cuprins într-o pisanie veche, astăzi dispărută, dar al cărei text s-a păstrat: „Această sfântă biserică s-a făcut de răposatul vistier Ioan Roșianu cu toată cheltuiala sa, anul 1800. Și s-a prenoit de fiul său Constantin Roșianu vistier la anul 1840 iulie 30”.
Biserica a fost renovată în anul 1936 de prim-ministrul de atunci, Gheorghe Tătărescu împreună cu soția sa Aretha, originar din satul Poiana, lângă fostul sat Rovinari. A mai fost reparată în anul 1985, când i s-a făcut un soclu de ciment și a fost schimbat acoperișul de șindrilă.
Astfel, elevii grupului catehetic „Sfântul Ioan Botezătorul” impresionați de fiecare dată când participă la Sfânta Liturghie, găsind aici oaza duhovnicească necesară fiecărui creștin, sub îndrumarea părintelui profesor Foanene Daniel și a profesorului Popescu Adrian, au pornit pe urmele făuritorilor și a strămoșilor ce au fost păstrători ai odoarelor sfintelor locașuri și ai dreptei credințe întru Hristos.
Amintindu-ne de îndemnul Sfântului Apostol Pavel „Aduceți-vă aminte de mai marii voștri, care v-au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu; priviți cu luare aminte cum și-au încheiat viața și urmați-le credința”(Epistola către Evrei 13, 7 ), elevii grupului catehetic au vizitat muzeul Arhitecturii Populare Curtișoara din județul Gorj, unde au descoperit casa memorială a lui Gheorghe Tătărescu strămutată din satul Poiana. Zona în care se afla reşedinţa familiei Tătărescu era deosebit de frumoasă, descoperită în pozele vechi, ea fiind situată pe un deal de unde priveliştea era minunată. Ca urmare a lucrărilor de exploatare a cărbunelui, ansamblul a fost grav afectat şi a fost nevoie de strămutarea acestuia.
Aici aflăm în imediata apropiere și o bisericuță strămutată din satul Poiana ridicată Gheorghe Tătărescu ca drept mulțumire Bunului și Milostivului Dumnezeu. În această biserică se oficiau sfintele slujbe unde participau membrii întregii familii în duminici și sărbători. Icoanele vechi, covoarele tradiționale românești și arhitectura din această biserică îi readuc pe elevi în timp, unde omul îl avea pe Dumnezeu în sufletul său, încercând ca prin rugăciune și împărtășire să intre în comuniune cu El. De același sentiment sunt pătrunși elevii și în bisericuța de lemn din orașul Rovinari, menționând spusele unui elev, „parcă sunt în bisericuța mea de la Rovinari”. Astfel crezând că sunt în descoperirea satului românesc de altă dată, a vechilor tradiții, obiceiuri, elevii își dau seama că duhul satului românesc a rămas și va rămâne în inimile noastre chiar prin locașurile vechi de cult, unde omul se regăsește tânjind după starea de sfințenie și comuniune cu Hristos.
Elevii au fost impresionați de istoria vieții lui Gheorghe Tătărescu, de râvna cu care el a adus o reîmprospătare a vieții bisericești în locurile unde a copilărit și a învățat studiul cărții, al limbii, al culturii și religiei ortodoxe. Chiar dacă descoperim un om politic al vremurilor sale, prin inteligența și pragmatismul său a ajutat dacă nu la depășirea și înlăturarea - cel puțin la întârzierea instaurării unor cumplite vremuri.
Cuprinși de curiozitate, elevii au învățat de la un meșter popular cum se confecționează șindrila (denumită și șiță) care servește la executarea de învelitori pentru acoperișuri sau la îmbrăcarea pereților exteriori, la casele tradiționale. Șindrilele se așează orizontal, fiecare rând acoperind rândul următor asemănător țiglelor. Rând pe rând elevii au luat unealta ce înfrumusețează șindrila confecționând câteva bucăți gata spre a fi folosite. Chiar domnii profesori, au încercat să mânuiască unealta, gândindu-se la lucrul ce-l săvârșeau moșii și strămoșii noștri. Meșterul a povestit elevilor de această îndeletnicire ce trebuia să o dobândească bărbatul, lucrul cu lemnul, fiind necesar unui băiat ce dorea să-și întemeieze o familie, el trebuia să aibă făcute cu mâinile lui circa 1500 de cuie de lemn. Astfel având această îndeletnicire, era văzut de comunitate ca om gospodar, harnic, pregătit să-și întemeieze o familie.
Elevii grupului catehetic au rămas profunzi impresionați de frumusețea vieții satului tradițional, acest fascinant univers care ne caracterizează pe noi ca popor milenar.
Simplitatea și frumuseţea sunt mereu prezente, indiferent de anotimp sau moment al zilei. Oamenii trăiau în sat aşa cum apucaseră din bătrâni: frumos şi liniştit, cea mai mare avere a lor era pământul și credinţa ȋn Dumnezeu. Şi oamenii munceau din greu, iar Dumnezeu îi binecuvânta cu de toate. Copiii, doinele, sătenii, câmpiile, pădurile, vântul, ploaia, zăpada, soarele, buciumul, fluierul, toate dau strălucire acestui univers pur românesc. Tot în cadrul acestui proiect,cadrele didactice ale Școlii Gimn.Nr.3 Rovinari,au organizat în parteneriat cu Liceul Gheorghe Tătărescu din Rovinari, un spectacol artistic la care au participat zeci de elevi si celor două instituții.
Mulțumim tuturor celor implicați în acest proiect și în mod special Înv. Câlniceanu Liliana, Înv. Sârbu Ileana, Înv. Bîrsan Aida, Înv.Catrinoiu Roxana, dar și coordonatorului director Gheorghiță Șchipor Laura Maria, domnului director Dumitru Fârță de la Colegiul Tătărescu.