Reporter: Artistul Florin Preda-Dochinoiu are un an artistic expozițional de excepție. Zilele trecute ați bulversat viața cotidiană a Severinului cu un eveniment fabulos de artă. Cum ați reușit să aduceți laolaltă oameni de cultură, iubitori de artă, magistrați și politicieni?

FP-D: Cineva îmi spunea, chiar ieri, că a văzut în expoziția mea și o casetă cu șerpi care aveau flăcări în priviri, atenționându-mă că am riscat pentru că puteau să-mi dea foc lucrărilor. Eu cred că este o frumoasă fantezie, o iluzie ca un foșnet în pădure. Ca să motivez un răspuns la întrebare, vreau să cred că evenimentele mele de cultură detașează fiecare om de grotescul personal, îl eliberează de frustările sale umile, de constrângerile realităților cotidiene. La vernisaj au fost oameni, oameni care îndrăznesc să iubească arta.

Reporter: Totuși cine sunt „vinovații” evenimentului?

Florin Preda-Dochinoiu: Trecând peste exercițiile de can-can, vreau să mulțumesc doamnelor Crina Bebec și Oara Larisa Mutu Mindoiu pentru că au avut curajul să mă lase să construiesc un vernisaj, care deranjează tristețile provinciale, un vernisaj cu o caligrafie aparte, care a păstrat solemnitatea și aristocrația unui palat. Expoziția mea este organizată de Primăria municipiului Dr. Tr. Severin, Consiliul Local Motru – Primăria municipiului Motru, Palatul Culturii Dr. Tr. Severin, UAPR-Filiala Dr. Tr. Severin și Muzeul Național ,,Constantin Brâncuși”. Mulțumesc tuturor pentru că și-au asumat actul de creație și nu l-au privit ca pe un risc!

Reporter: De ce ,,DESENE ÎN LIMBA ROMÂNĂ”?

FP-D: Toți ne gândim la un univers, iar universul meu este LIMBA ROMÂNĂ. Dacă ne naștem, trăim, iubim și murim în LIMBA ROMÂNĂ de ce să nu desenăm și în LIMBAROMÂNĂ? Nu credeți că există o relație ispititoare a universului meu?

Reporter: Ce reprezintă ferestrele și ușile din expoziția dumneavoastră?

FP-D: Sunt, în primul rând, un spațiu metaforic original, un spațiu balcanic al timpului meu, unde răstignirea, dorul și zborul au continuitatea ireversibilă a echilibrului uman. Mi s-a părut normal ca un sentiment de spaimă să poarte ceremonia mișcării, farmecul și misterul nemuririi.

Reporter: Aveți în expoziție o lucrare ,,Cărbune pe hârtie: Previziune a mineritului românesc” . Ce este cu această lucrare?

FP-D: Expoziția conține peste 100 lucrări, dintre care 79 lucrări distincte, restul fiind incluseîn ,,universul” lucrărilor instalație-obiect. Lucrarea la care faceți referire este o lucrare socială, o scriere chiar frumoasă a unei ,,apocalipse” inevitabile a cărbunelui românesc. E un strigăt-eveniment pentru protejarea simbolică a unor meserii și tradiții, care vorbesc despre iubire, frumos, libertate și nu despre senzația de frig și destrămarea luminii. Este prefața unui eveniment socio-cultural pe care îl pregătesc anul acesta: ,,DESENE ÎN LIMBA ROMÂNĂ - CĂRBUNE (DOAR) PE HÂRTIE!”

Reporter: La vernisaj au participat personalități din Gorj și Mehedinți, poeți, scriitori,artiști plastici, iubitori de artă, dar și tineri cu alte preocupări artistice pe care i-ați adus alături de dumneavoastră. Cine sunt tinerele frumoase care au defilat prin sală și care aucântat la nai?

FP-D: Da, la eveniment au paricipat poeți, scriitori, artiști plastici, iubitori de artă , dar și artiști din alte domenii ale frumosului, care au știut să ademenească marginea albastră a orizontului dumneavoastră. Tinerele Cristiana Georgiana Bărăgan, Maria Izabela Rusta, Anamaria Luciana Diaconu au fost ,,pentru un secol, miresele” designerului gorjean Cristian Mihai Buză. Cristian Mihai Buză este un artist și îl văd în stare să destrame nostalgii cosmice, dar și să constrângă dialogurile mișcării pentru a elabora un discurs vizual care să tragă după el o generație cu puls liric. El și-a intitulat colecția ,,Bride 21”! Eu am văzut ,, dincolo” de botezul colecției sale. Am văzut o banală irealitate, un contur de fluturi, de îngeri și zâne, o fantezie a tulului alb, o dorință de includere în universul suprarealismului românesc. Acesta este motivul pentru care l-am ales și am dorit ca dumneavoastră să îl cunoașteți. Îl felicit pentru că a reușit să își găsească locul privilegiat în universul desenelor mele în limba română! Am dorit să auziți și frumusețea convulsivă a verbului cosmic ce macină literele naiului Petronelei Mariana Bârsilă. Zborul naiului ei are glas! Eu, ca muritor, am văzut cum transformă joia în duminică și apoi în imn! Dumneavoastră?

Reporter: Ce visați?

FP-D: Nu pot să visez, pentru că iubesc tot timpul!

Reporter: Din ce trăiți?

FP-D: Trăiesc și din confesiunile spațiului pe care îl desenez!

Reporter: De ce suferiți, domnule Florin Preda-Dochinoiu?

FP-D: Sufăr, de multe ori, de originalitate!

A consemnat, C.W.

Galerie foto