Biblioteca Judeţeană "Alexandru şi Aristia Aman", prin Centrul Transfrontalier de Informaţii şi Comunicaţii Dolj, organizează în perioada 23 aprilie-30 mai o expoziţie de documente şi cărţi ce cuprinde scrieri despre Sfinţii Chiril şi Metodiu, precum şi lucrări în alfabetul chirilic.

Expoziţia este prilejuită de două sărbători importante: pe 23 aprilie celebrăm Ziua Internaţională a Cărţii şi a Drepturilor de Autor şi, în acelaşi timp, Ziua Naţională a Bibliotecarilor din România, iar pe 11 mai îi celebrăm pe Sfinţii Chiril şi Metodiu, consideraţi până astăzi părinţii unei culturi care a schimbat istoria lumii.

În cadrul expoziţiei pot fi văzute cărti şi documente rare, printre care: Carte de citire (Bucăţi scrise cu litere chirilice în deosebite veacuri), cu o introducere asupra limbei romînesci de A. Lambrior, cu adaos de texte din Psaltirea Şcheiană, din Codicele Voroneţian şi 5 documente în original de Gh. Ghibănescu, ediţia a 3-a, Iaşi, Editura Librăriei Isr. Kuppermann, 1893; Ecaterina Şt. Piscupescu, Literatura slavă din Principatele Române în veacul al XV-lea: după manuscrisele slave din Biblioteca Academiei Române, Bucureşti, Tipografia Cărţilor Bisericeşti, 1939; Ioan Bianu şi Nicolae Cartojan, Album de paleografie românească (Scrierea chirilică), ediţia a 3-a, Bucureşti, Tiparul "Cartea Românească", 1940; M. Strajan, Alfabetul chirilic urmat de note istorice şi de felurite modele de scriere vechie, a 3-a ediţie revăzută, Craiova, Institutul de Editură Ralian & Ignat Samitca, (s.a.); Pr. prof. dr. Ene Branişte şi prof. Ecaterina Branişte, Dicţionar enciclopedic de cunoştinţe religioase, Caransebeş, Editura Diacezană, 2001; Enciclopedia religiilor, traducere Nicolae Constantinescu, Bucureşti, Editura Pro-Editura, 2005, etc....

Ziua mondială a cărţii şi a dreptului de autor cheamă la o reflecţie asupra schimbărilor pe termen lung în lumea cărţilor, de la cele tradiţionale la cele digitale, toate aducând o contribuţie valoroasă educaţiei şi propagării culturii şi informaţiilor. Această diversitate este o bogăţie comună, făcând din cărţi mai mult decât un obiect fizic, reprezentând unelte ale schimbului de idei dincolo de limitele spaţiului şi timpului.

Transformări majore au avut loc de-a lungul timpului şi în privinţa scrierii. Pe teritoriul slav, trecerea de la cuvântul vorbit la cel scris se datorează eforturilor fraţilor Chiril şi Metodiu. Ei au creat o limbă cultă pentru exprimarea de concepte profunde şi subtile. Datorită personalităţii puternice, a realizărilor pe plan religios (traducerea Sfintei Scripturi) şi plan cultural, a memoriei colective în care au rămas adânc întipăriţi, Chiril şi Metodiu au fost recunoscuţi şi cinstiţi drept sfinţi încă de la moarte.

Pe teritoriul românesc, scrierea chilirică reprezintă o pagină importantă din existenţa noastră şi ne poate astăzi ajuta să înţelegem trăirea de aproape cinci sute de ani a strămoşilor noştri. Cărţile bisericeşti răspândite pe teritoriul românesc, începând cu secolele X-XV, au fost scrise în alfabetul inventat de Sfinţii Chiril şi Metodiu, grafia rămânând aproape neschimbată. Înlocuirea integrală a alfabetului chirilic cu cel latin (trecând printr-un alfabet de tranziţie) a fost decretată în România la 1862 de domnitorul Alexandru Ioan Cuza.

Biroul de Presă al Bibliotecii Judeţeană "Alexandru şi Aristia Aman"