Marele sculptor Constantin Brâncuşi întruchipează întreaga lume românească, în dimensiunile sale materiale şi spirituale, reuşind să o proiecteze în universal, mesajul său, pornit de la Hobiţa, izvorând din tot ceea ce are cosmic în el sufletul poporului român, afirmă preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, în contextul în care la 19 februarie este marcată Ziua Brâncuşi.

"Constantin Brâncuşi întruchipează întreaga lume românească, în dimensiunile sale materiale şi spirituale, reuşind, prin geniul său, să o proiecteze în universal. 'Coloana Recunoştinţei fără Sfârşit', 'Masa Apostolilor Neamului', 'Poarta Sărutului', toate situate pe 'Calea Sufletelor eroilor" din Târgu Jiu, menite iniţial să cinstească 'memoria eroilor gorjeni care s-au jertfit în războiul de întregire', îl plasează pe artistul însuşi între eroii poporului român, în ciuda obtuzităţii de care s-a lovit din partea autorităţilor statului român în timpul vieţii", afirmă preşedintele Academiei într-o declaraţie acordată AGERPRES.

În opinia profesorului Ioan-Aurel Pop, creaţia marelui maestru de la Hobiţa îl înalţă pe Constantin Brâncuşi între cei câţiva sculptori de nivel mondial.

"Marmura, piatra, metalul, dar mai ales lemnul se mlădiază în formele ancestrale ale acestui popor şi ale acestui pământ în tipare general valabile. Creaţia sa pariziană şi toate lucrările rămase în afara României, de la Paris la Philadelphia şi de la Chicago la Veneţia, îl înalţă pe Constantin Brâncuşi între cei câţiva sculptori de nivel mondial, receptabili de către toţi iubitorii de artă, dincolo de spaţii şi timpuri. Mesajul său, pornit de la Hobiţa, izvorăşte din tot ceea ce are cosmic în el sufletul poporului român", mai spune preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop.

*** În fiecare an, la 19 februarie, se sărbătoreşte Ziua Brâncuşi, amintind de data naşterii marelui sculptor român, respectiv 19 februarie 1876.

La data de 2 februarie 2015, scriitorul Laurian Stănchescu, preşedintele Fundaţiei Ideea Contemporană, a solicitat printr-o scrisoare publică şefului statului, Puterii şi Opoziţiei să declare "Ziua Naţională Constantin Brâncuşi" pe data de 19 februarie.

Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost iniţiată de mai mulţi parlamentari PSD, PC, UNPR, PNL, PP-DD şi independenţi, fiind respinsă de Plenul Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, la data de 16 iunie 2015.

Proiectul legislativ a fost însă adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, la data de 4 noiembrie 2015, iar preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, la 27 noiembrie 2015, legea prin care data de 19 februarie este declarată Ziua Brâncuşi ca sărbătoare naţională. Potrivit legii, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot organiza sau sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.

*** Născut la 19 februarie/2 martie 1876, la Hobiţa, judeţul Gorj, Constantin Brâncuşi rămâne unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX.

În opera sa, Brâncuşi a exprimat viziunea ţăranului român asupra lumii înconjurătoare, renunţând la elementele secundare prezente până atunci în sculpturi în favoarea evidenţierii esenţei lucrurilor. Sursa principală de inspiraţie a artistului o reprezintă arta populară românească, el reuşind să îmbine simplitatea acesteia cu rafinamentul avangardei pariziene.

Personalitate marcantă în mişcarea artistică modernă, Constantin Brâncuşi a acordat o importanţă deosebită luminii şi spaţiului, acestea devenind trăsături caracteristice ale lucrărilor sale. AGERPRES