Aerul pe care-l respirăm: esențial, dar nociv
Poluarea aerului este o cauză majoră de deces prematur și de îmbolnăvire a organismului uman. Pe lângă acestea, ea reprezintă cel mai mare risc pentru sănătatea mediului și a cetățeniilor din Municipiul Târgu-Jiu. Patologiile (boliile) cardiovasculare și accidentul vascular cerebral (AVC) sunt cele mai frecvente cauze de deces prematur atribuit poluării aerului, urmate de bolile pulmonare și cancerul pulmonar.
De la aerul irespirabil resimțit în perioadele extreme ale climei din Târgu-Jiu până la aerul viciat din interiorul fiecărei gospodării (provenind din gătit, încălzire electrică, iluminat, etc.), poluarea aerului reprezintă o amenințare majoră pentru sănătatea și pentru clima locuitorilor din acest oraș. Combinat, poluarea atmosferică (în aer liber) și poluarea aerului de interior ucid aproximativ 7 milioane de persoane în întreaga lume, în fiecare an. Datele furnizate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) arată că 9 din 10 persoane respiră aer care conține niveluri ridicate de poluanți. Peste 80% dintre persoanele care trăiesc în zonele urbane în care se monitorizează poluarea aerului sunt expuse la niveluri de poluare care depășesc limitele orientative ale OMS, care sunt stabilite per fiecare tip de poluant în parte.
Care sunt principalii poluanți din aer?
Un poluant din aer este orice substanță din aer care, în cantități destul de ridicate, ar putea să dăuneze oamenilor, animalelor, plantelor sau obiectelor.
Poluarea atmosferică implică expuneri la agenții poluanți din exterior, din afara mediului construit:
Particule fine produse prin arderea combustibililor fosili - PM2.5 si PM10 (de exemplu, cărbunele și petrolul utilizate în producția de energie)
Gazele nocive (dioxid de sulf, oxizi de azot, monoxid de carbon, vapori chimici etc.)
Ozon la nivelul solului (o formă reactivă de oxigen și o componentă primară a smogului urban)
Fumul de țigară
Poluarea aerului de interior implică expuneri la particule, oxizi de carbon și alți poluanți transportați de aerul sau praful din interior:
Gaze (monoxid de carbon, radon etc.)
Produse de uz casnic și produse chimice
Materiale de construcție (azbest, formaldehidă, plumb etc.)
Agenți alergeni de interior (acarieni, fungi, resturi de insecte, gândaci etc.)
Fumul de țigară
Mucegai și polen
Poluarea atmosferică, care în unele cazuri pătrunde în interior prin ferestrele deschise, ventilatie etc.
Efectele negative asupra sănătății legate de poluarea aerului
Efectele poluării aerului asupra respirației depind de tipul și de amestecul de poluanți, de concentrația din aer, de cât de mult timp sunteți expuși, de cât de mult poluant inhalați și de cât de mult poluant pătrunde în plămâni. Simptomele respiratorii care au fost observate imediat după expunerea la niveluri ridicate de poluare, includ iritația căilor aeriene, dispnea (respirația dificilă) și riscul crescut de a declanșa o criză de astm. Expunerea la poluanții aerieni pentru o perioadă lungă de timp s-a dovedit a crește riscul bolilor pulmonare, inclusiv a cancerului, și a deceselor prin boli respiratorii.
Poluarea aerului este dăunătoare în special pentru oamenii care au antecedente patologice pulmonare cum ar fi astmul și bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPCO). Dar și pentru persoanele in vârstă, copiii și bebelușii care au un risc crescut de a fi afectați de efectele dăunătoare ale expunerii la poluarea aerului.
Dacă aveți o afecțiune pulmonară cronică sau sunteți în vârstă, atunci aveți cel mai mare risc de a fi afectați de efectele dăunătoare ale poluării aerului cum ar fi decesul prematur datorită bolilor respiratorii sau cardiace.
Dacă aveți căile aeriene sensibile, expunerea la poluarea atmosferică poate declanșa crizele de astm și poate determina wheezing (respirația șuierătoare), tuse și iritația căilor respiratorii. Oamenii sănătoși care lucrează sau fac exerciții fizice în aer liber sunt, de asemenea, vulnerabili la efectele negative ale poluării aerului, în special când există concentrații mari de ozon la nivelul solului.
Cum poți să iți limitezi expunerea la poluarea aerului din orașul nostru
În condițiile dezvoltării tehnologice și industriale, este aproape imposibil ca o persoană să nu fie expusă poluării aerului. Este peste tot în jurul nostru. Poluanții microscopici din aer pot pătrunde adânc în sistemul respirator și circulator, afectând plămânii, inima și creierul.
Fiecare persoană este încurajată să se implice activ în lupta împotriva poluării aerului, pentru a putea beneficia de un aer mai curat și mai sănătos.
Împreună cu colegii mei din Partidul Verde am realizat o serie de 10 recomandări prin care ne putem proteja de efectele nocive ale poluării din Municipiul Târgu-Jiu:
Alăturați-vă inițiativei noastre pentru un AER CURAT, prin care vrem plantarea masivă de arbori și arbuști pe toată raza Municipiului Târgu-Jiu și a județului Gorj, încât să atingem media Europeană recomandată: 26 mp de spații verzi pentru fiecare cetățean. (în prezent, media este de 3,3 ori mai mică, în condițiile în care avem atâtea terenuri abandonate care ar putea fi renaturate).
Folosiți mai puțină energie electrică acasă. Electricitatea și alte surse de energie alimentează poluarea aerului casnic. Prin reducerea consumului de energie, puteți ajuta la îmbunătățirea calității aerului, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, la încurajarea independenței energetice și la economisirea de bani.
Colectați selectiv deșeurile.
Folosiți cât mai rar mașina personală. În schimb, mergeți des pe jos sau cu bicicleta. (pistele de biciclete sunt prevăzute în proiectul nostru pentru RENAȘTEREA ORAȘULUI).
Nu ardeți lemn sau gunoi. Arderea lemnului de foc și a gunoiului sunt printre principalele surse de poluare a particulelor (funingine) din multe zone. (închiderea și mutarea depozitului ecologic din cartierul Slobozia- acțiune inclusă în proiectul nostru).
Reciclați eficient aparatele electrocasnice în punctele de colectare ale acestora.
Economisiți hârtia, fie că vorbim despre chitanța inutilă de la ATM (bancomat) când avem disponibile aplicațiile pe mobil sau de multitudinea de hârtii ce trebuie scrise, semnate, depuse la diferite instituții publice pentru „buna funcționare” a statului român.
Dar la buna funcționare a ecosistemului cine se gândește?
Digitalizarea tuturor serviciilor publice = un punct important din proiectul nostru pentru Târgu-Jiu.
Achiziționați sau consumați produse obținute din materiale biodegradabile (placaj, lemn, pânză, sticlă, hartia, carton).
Încercați să evitați activitățile fizice intense în aer liber sau să le faceți dimineața când nivelurile de poluare sunt de obicei mai scăzute. (iarna, evitați să mergeți pe străzile aglomerate cu mult fum emanant din trafic. Vara, nivelurile de poluare sunt în general mai ridicate în zilele călduroase și însorite).
Cumpărați “verde” și “eficient” (de exemplu, când vă cumpărați următoarea mașină căutați-le pe cele care folosesc cea mai mică cantitate de carburant și care poluează cel mai puțin).
Așadar, anumite categorii ale populaţiei sunt mai vulnerabile decât altele.
Efectele cele mai grave asupra sănătăţii sunt observate la persoanele deja bolnave. În plus, populaţiile mai vulnerabile, precum copiii, persoanele în vârstă şi familiile cu venituri mici, care au un acces limitat la îngrijirile medicale, sunt mai sensibile la efectele negative generate de expunerea la poluarea aerului.
Ajunge!
Eu cred că se poate și altfel.
Tu?